duminică, 30 martie 2014

zbor de luna noua cu boboc de trandafir si scoica



ne-am asezat de jur imprejurul unui spatiu luminos, in care lumina nu intrase inca. a intrat si ea mai apoi, cu fosnet de frunze, fluturari de petale, de aripi si rasete ascunse pe jumatate, aratate pe de-a-ntregul. si a scuturat Calea Lactee si a asezat lumea in centru, in miniatura, cu toate lucrurile si fiintele, elementele si emotiile, in ordinea universala pe care ne-a tradus-o apoi, pentru fiecare, ca sa ne putem structura dezordinea personala.
si ne-am umplut mainile cu praf de stele si comete, cu lumina si culori, cu texturi si cioburi din jocul spart de-a realitatea. si le-am asezat pe toate in spatiul nostru personal, lipindu-le intre ele cu cuvintele povestii care venea peste noi lin, cu valurile oglinzilor interioare imblanzite.
apoi ne-am construit fiecare propriul univers, in oglinda, cu negandiri si razgandiri, cu munti si cu mari, cu expeditii repetate pana in centrul lumii si inapoi, pentru  mai duce/aduce cate o piatra, cate o floare, cate o primavara, cate o iarna...
iar cand toate lumile au fost puse pe orbite, am dansat in jurul lor pentru a intelege rotatia si revolutia propriului pamant, propriului foc, propriilor ape si a aerului din noi si dintre noi. si le-am cunoscut si recunoscut, sau ni le-am imaginat si ne-am asigurat reciproc ca ne vedem si ne privim.
ne-am asezat din nou in jurul centrului si atunci a inceput inca un dans, fire de lumina venind din centru in valuri, rasucindu-ne pe fiecare si legandu-ne unii de altii. 
am prins cate un fir si am inceput sa-l rasucim, aruncand capatul de la unii la altii. si pentru a-i da greutate, in momentul in care lumina a ajuns la noi, am trimis-o mai departe infasurata in jurul cate unei stele din propria constelatie, spunand celuilalt ceea ce aveam nevoie sa auzim noi insine: tine o stea cu cheie sa-ti descui marea, uite o o stea cu scoica sa-ti sustii floarea... si ne-am ascultat si ne-am inteles. 
si in cele din urma, cu ochii plini si inimile pline, am lasat universul sa revina din nou in miracolul originar, iar noi am plecat fiecare cu cate o stea in buzunar. 

Niciun comentariu: