miercuri, 6 noiembrie 2013

Despre incredere

sursa imagine

Candva, cu vreo doo vieti in urma, am petrecut impreuna cu niste prieteni doo zile ca sa punem patru cuvinte in ordine. Fiecare pe ale lui - era vorba de lista de valori. In fruntea listei mele de atunci se afla INCREDEREA. De atunci, dupa acel moment de triumf, bietul cuvant a a vut multa echilibristica de facut ca sa se mentina in top. Evident, dupa ce am muncit atat la lista aceea, daca eram intrebata care e cel mai important lucru pentru mine pe lumea asta raspundeam aproape automat ca increderea... apoi ma simteam un pic confuza, pentru ca biata de ea tocmai cazuse din nou de pe sarma, iar eu o fortam sa urce dn nou... Apoi, mi-am rafinat clasamentele, si am hotarat ca increderea sa ramana prima pe lista de valori care ma defineau ca profesionist, iar in topul valorilor personale a urcat libertatea.
Si in curiozitatea mea referitoare la valorile umane am tot cautat oameni cu valori asemanatoare (acu e vorba de toata lista / toate listele) si m-am bucurat de cate ori i-am intalnit sau macar am auzit / citit despre ei...
De curand am cunoscut un profesionist (profesia aia pe care mi-o voi asuma si eu curand) care se defineste ,,un om increzator, tolerant si liber"... si am avut posibilitatea sa il vad la lucru... Entuziasm maxim!
In orgoliul meu de semiprofesionist, aveam senzatia ca voi asista doar si imi voi imbogati colectia de ,,cum-se-face" cu subtilitati...
Toate bune si frumoase pana la mersul pe sarma... al meu, si al celor de langa mine, cate unul, cate doi, in acel dans al echilibrului dintre speranta si neincredere, dintre a darui si a primi, care mi-a tinut intinsi neuronii oglinda pana la limite mai rar incercate.
Si am inteles inca o data diferenta dintre a aspira la o valoare si a trai la nivelul ei. 
Si am trait inca o data bucuria de a face un pas in plus. Tot pe sarma aceea :)