duminică, 15 octombrie 2017

Dreamboard


Saptamana trecuta mi-am inceput un dreamboard. Mai facusem asa ceva, stiam cum, dar n-aveam starea sa ma apuc singura. Asa ca m-am dus la un workshop tinut de un om optimist si convingator. Andreea ne-a luat cu ea timp de cateva ore in optimismul ei, cu povesti si cu daruri, cu mobilizare si entuziasm.
Cu cateva zile inainte, doar la gandul ca ma voi concentra asupra viselor, ele au inceput sa se implineasca :) iar acum, uitandu-ma la ceea ce mi-am strans, vad ca merge: au inceput sa se traduca in realitate acele imagini pe care le-am privit cel mai lung...
Andreea ne-a prezentat cateva tehnici simple pentru alcatuirea unui dreamboard, toate foarte bune. Eu am actionat intuitiv: mi-am strans toate resursele care mi-au placut si la care am avut acces in acel timp si le-am luat sa le aranjez ulterior si sa completez cu altele.
Succes visatorilor de la urmatoarele editii!

Pentru aducere aminte, primele informatii le-am intalnit cu totii in ,,Secretul". Detalii tehnice, de la minutul 42.

duminică, 17 septembrie 2017

descantec de recuperare

.


Ma plimb pe malul mării
și valurile îmi aruncă secrete în scoici.
Eu le ascult și le arunc înapoi 
ca cei care le-au spus
să le audă mai bine.
Fie ca toate pietrele spălate de apa sărată
să se facă nisip în lumină și căldură,
iar toate perlele rămase în mâna mea
să facă adâncurile transparente

sâmbătă, 5 august 2017

chronostalgia

 

cateva ore prin drumul pe jumătate prăfuit, pe jumătate asfaltat, încins cu totul, și câțiva ani în urma, drumul părându-mi-se mult mai lung în pustietatea lui. n-am mai trecut pe aici de trei ani, n-am mai trait aici de treisprezece. nu-mi amintesc evenimente, doar imagini/flash și stări, în toată subiectivitatea lor.
cu teama ca locul să nu fi dispărut total, fie sub valuri, fie sub faleză. încă era.
cu teama ca imaginația mea să nu fie lovită de diferențe prea mari. cu lumina fierbinte în ochi și pe creștet și cu papucii împiedicându-se printre bolovani.
și am ajuns. și m-am îndreptat automat spre o zonă de câțiva metri de nisip și apă, în care nici nisipul, nici apa și nici aerul nu mai aveau cum să fie aceleași.
și totuși erau. m-am așezat, m-am ridicat, m-am dezbrăcat, m-am îmbrăcat, am intrat, am ieșit. m-am bucurat, m-am întrebat... ce era oare la fel? era nespus de bine. era stasifacția de a fi ajuns aici, unde apa are o anumită culoare, o anumită căldură, o anumită densitate; unde lumina e ca nicăieri altundeva, unde imaginația mea înoată liberă printre ființe de lumină albastră. locul meu, spațiul meu, de neconfundat, cel mai real dintre toate visele.

pay it forward

pluteam cu ochii inchisi printre cuvintele tale si din cand in cand inghiteam cate un regret: ce minunat ar fi fost sa fi inteles tot, sa fi retinut tot, sa fi trait in mod constient toate astea; sa spun si eu aceleasi cuvinte, sa fac si eu alte fiinte fericite spunandu-le povesti despre ele din cealalta realitate. sau despre mine, despre tine, despre lume. plecam plutind inca, tusind de cele ramase nespuse, razand si plangand de bucurie, intrebandu-ma ce s-a intamplat, asteptand sa se intample, facand sa se intample.

uneori ma trezeai si cele cateva cuvinte cu cate ma faceai atenta cadeau in mine cu toate greutatea: am sa-ti spun ceva mai greu de dus acum, dar sunt aici cu tine; mai e ceva despre care ai vrea sa-mi povestesti astazi? sau, preferatele mele: avem tot timpul din lume. apoi adormeam la loc si ascultam in somnul fericit ceea ce imi spuneai pentru a uita in clipa urmatoare, deplin constienta.

au trecut bucati mari de timp si de emotii, s-au rostogolit si s-au slefuit bolovani, s-au rupt lanturi si s-au impletit fibre subtiri si am trecut, rotindu-ma lent, in celalalt fotoliu. si privesc spre cealalta fiinta cu rabdare si cu nerabdare, cu prudenta si cu dragoste, ascultand-o si povestindu-i. si ma topesc vazand infloriri si influturiri atunci cand o intreb: mai e ceva despre care ai vrea sa-mi povestesti astazi? avem tot timpul din lume...
si plec fericita de la mine spre mine, ca si cum tocmai as fi plecat de la tine spre mine.