miercuri, 5 martie 2014

3,4

intre proiectie si introiectie, intre gelozia pe somnul tau si protestul somnului meu.
vad culori si ma supar pe tine, pentru ca nu-s culorile mele, desi imi plac. si imi imaginez ca dormi pentru ca nu vezi culorile mele sterse, despre are eu iti povestesc cu prefacuta convingere.
ma uit urat la vocea ta, pentru ca mi se pare ca suna fals, si imi pare rau pentru tine, pentru ca nu-mi pot stapani somnul ascultand-o. si imi pare rau ca sunt atat de necolorata. intre somnul tau si somnul meu intreg sistemul construieste ruine. din cand in cand, excursii si poze. undeva, in culorile mele si in vocea ta exista potentialul unei catedrale de vis. dar vom muri amandoi in accidente stupide in timpul constructiei. si vor ramane in arhive culorile mele, mai sterse si vocea ta, prefacut convingatoare.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Mǎ bucur cǎ te miṣti. Miṣcarea poate pǎrea la ȋnceput durere. Dansul este ȋnsǎ o miṣcare de bucurie. Sper sǎ vǎd dansul. Dansul cheamǎ dans ṣi zȃmbet. Sunt adeptul dansului pentru o singurǎ persoanǎ. Dar miṣcarea pȃnǎ acolo este ȋngreunatǎ de multe lǎsǎri a unor lucruri legate de faimǎ ṣi zȃmbet profesional. Direcṭia lumii este exact invers…

ajnanina spunea...

directia lumii? cui ii pasa? :)
nebunului in nici un caz!