duminică, 28 noiembrie 2010

cum vezi realitatea

prin ochii sarpelui realitatea vibreaza surd, aluneca si se desprinde in fasii.
prin ochii jaguarului realitatea pulseaza in salturi si dispare doar ca sa reapara improspatata.
prin ochii pasarii colibri realitatea straluceste ca un buchet inflorit de pietre pretioase, vizibile de la distanta, de pe insula comorilor.
prin ochii vulturului realitatea se curbează pentru a aduce fiecare detaliu in centru si pentru a-l reduce la punct.
prin ochii mei realitatea palpaie lasand sa se intrevada lumi in care popsesc din ce in ce mai des si raman din ce in ce mai mult, pana cand calatoria se va incheia pentru o lunga clipa, deschizand toate portalurile.
prin ochii tai... ?

margelele din viata mea si alte chestii asemanatoare

de la o vreme, cam de o luna-doua, aspiratorul meu primeste, pe langa obisnuitele-i mese (cam rare, din lipsa de timp si chef) de praf cosmic innobilat de trcerea prin casa si de fire de par care s-au plictisit de capul meu, un supliment copios si rafinat: margele.
da, de diverse culori si marimi, margele care se rostogolesc discret si pe care mai calc uneori...

totul a inceput cu un workshop... apoi mi-am amintit de margelele care stateau degeaba prin cutii si le-am promis sa le unesc intre ele pentru o misiune comuna, aceea de a impodobi pasii pe calea frumusetii... apoi au inceput cumparaturile, vizitele pe site-urile si blogurile cu specific hand-made, serile in care ma jucam cu cercei, coliere si alte asemenea chestii...

unele au aparut in joaca, din ratiuni pur estetice. confectionarea altora insa, s-a transformat in adevarate acte magice pe care le dedicam unor situatii de viata pe care voiam sa le transform.
imi place din ce in ce mai mult.
promit o expozitie virtuala si o tombola de Craciun.

luni, 22 noiembrie 2010

tipatul paunului

poza de aici,
de ascultat aici.
pana nu de mult, cand ma gandeam la paun, vedeam doar penele lui. si nu era interesant. prea decorativ.
intre timp l-am auzit. apoi, am cautat sa inteleg ce se spune despre el. dincolo de pene. se spune ca are un tipat urat si picioare urate. picioarele sunt normale pentru o pasare. doar contrastul cu frumusetea penajului le face sa para urate.
l-am ascultat. e adevarat, e tipat, nu e cantec. dar e ceea ce ramane din cantec dupa ce a fost dezbracat de ritm si melodie. dupa ce a spus tot ceea ce doreau ceilalti sa auda. e sunet primar, de renastere sau de moarte. de rana care nu se vede din cauza luciului albastru-verde-brun.
am sa il mai ascult. pana cand strigatele sale ma vor duce dintr-o emotie intr-un sens. si dincolo.

luni, 15 noiembrie 2010

vara de noiembrie

prea mult. prea cald. prea luminos. prea intens.
mugurii cresc, aproape sa se deschida.
seva fierbinte sub soarele verii tarzii.

joi, 11 noiembrie 2010

luni, 8 noiembrie 2010

tema de casa cu noduri

la ultima scufundare am primit tema de casa de la shamanul care a facut pentru mine calatoria de recuperare, sa tricotez ceva. lucrul fusese despre nodurile din mine, despre firele incalcite pe care le tot rasuceam de fiecare data cand aveam ocazia sa-mi tricotez o poveste noua.
asa ca azi, editie aniversara, am ,,tricotat" o inima cu aparente noduri, dar si cu aripi, inspirata de poemul lui Fedaykinn. pe muzica de zburat, cu oftatul la locul lui, dar fara a-l lasa sa dea mai mult decat avantul pentru decolare.
am facut o gramada de bucle si rasuciri, dar nici un nod. se poate si fara.
n-am avut rabdare sa o pozez mai artisitc; oricum, intra in albumul de acte magice, care se va sterge cu timpul.

in oglinda sabiei

sursa imagine: wikipedia
de trei ori am vrut sa-l privesc de aproape, si mi-a pus sabia in fata. mi-am ferit ochii, luciul ei era prea puternic. oarba, am incercat sa ii ating mana si m-am taiat singura. n-a fost nevoie de nici un gest din parte-i, oricum era tot ascuns in umbra sabiei sale.
dupa ce m-am indepartat, am vazut ca, de fapt, sabia era intoarsa, in spatele ei nu era el, ci eu, ascunzandu-mi propria lasitate.
ma rog acum, cu ranile vindecate, si focul aprins in fierarie pentru propriul meu curaj si pentru puterea de a tine sabia dreapta. si de a ma vedea in oglinda asa cum sunt.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

uau, ce bine am mancat :)

am mancat in dupa-amiaza asta niste bunatati cu totul speciale, ,,gatite" (o sa intelegeti ghilimelele daca ii cititi blogul) de Una CuLuna si ai sai, cu pricepere si drag.
daca sunteti tentati sa invatati sa preparati cateva feluri raw cu maxima viteza si deliciu, are de gand sa repete experieta saptamana viitoare.
.
pofta buna!
.
si saru'mana pentru masa, Una!

joi, 4 noiembrie 2010

negru sub unghii. 4 si gata


ok, am terminat modulul de modelat in lut din perioada nebun-intensiv-artistica actuala. vasul-peste a fost nr. 3 si bufnita-masca-suport de lumanare nr. 4.
deci am mai recuperat din cele nefacute sau neterminate din perioada gradinitei.
a fost bine, mi-a fost drag sa simt lutul intarindu-mi-se in palme si luand forme mai mult sau mai putin congruente cu cele din mintea mea. am avut, in cea mai mare parte a timpului bunul simt sa nu ma astept la mari realizari si proastele maniere sa refuz ajutorul profesoarei (v-am mai spus oare ca sunt teribil de nesuferita ca si cursant?).
m-a suportat cu rabdare in cele patru sedinte si uneori chiar m-a convins sa o las sa contribuie la solidificarea capodoperelor mele, cat sa nu se faca bucati pana la cuptor.
acum i le-am lasat in grija, sa le usuce si sa le coaca. pamantul are ritmul lui, caldura si uscaciunea il cuprind treptat. doar ca atunci cand vor fi coapte, din viata din ele pe care o simteam intre palme nu va mai ramane mare lucru...

miercuri, 3 noiembrie 2010

geografie onirica

dintre spatiile deschise, naturale, cel mai des vizitez in visele mele dealuri, de o anume forma si cu un anume desen al potecilor de urcat si tarmuri de mare cu faleze abrupte.
si o varianta aparte a Gradinii Botanice, diferita de cea prin care ma plimb aproape zilnic, dar constanta in reprezentarile ei nocturne.
din spatiile inchise, cel mai des ma regasesc in biblioteci, anticariate, sali de conferinte si magazine de bijuterii.
voi pe unde bantuiti noaptea in vis?
.
later edit: in imagine, gradina de la Verde Cafe, seara. eu, oarecum treaza, dar in drum spre povesti.

luni, 1 noiembrie 2010

light cat

s-a ratacit printre vrajitoare, maturi, lilieci si dovleci si s-a adapostit la mine. e un pic diferita de alta pisici de vrajitoare, pare o fiinta diurna. inca nu i-am dibuit puterile, mai are nevoie de un pic de timp sa se adune toata. pe urma o sa-mi spuna cum sa le chem alaturi pe cele ca ea si cum sa le transform in aliati pentru cele care vor dori sa le poarte ca podoabe.