joi, 6 martie 2014

5. regresie

Pasii inapoi, rapid, cu voluptate, pana la clipa in care. In momentul in care am intrat in ea ma cuibaresc o vreme asteptand sa ma incalzesc, sa simt sangele, seva, saliva umezind buzele crapate de respiratia care a tinut locul vorbirii. Nu tin neaparat sa vorbesc, doar sa privesc si sa fiu privita. Nu conteaza ce gandesti atunci, e important sa-mi spui orice. Dupa ce ma dezmortesc am sa-ti raspund, fara teama de tot ce-ti poate trece prin minte. Ma prind de vocea ta si ies treptat, ca si cum acum as creste pentru prima data. Am sa te rog sa-mi dai timp. Sa nu-ti imaginezi ca daca, in alte zile, joc rolul tau vreau sa sar vreo replica. Vreau sa ma bucur constient de orice, chiar de momentele de transa in care vorbesc fara sa ma aud. Sa-mi traiesc somnul constient, in deplina siguranta. Si apoi, cand plec de la tine sa ma reintorc in mine cu bucurie. Abia astept dupa-amiaza de azi, in care poate ca n-am sa-ti spun nimic, sau am sa-ti povestesc tot de prima data. Tot.

Niciun comentariu: