m-am copt si m-am rostogolit.vanturile, valurile... adica doar ploaia.
simt ca explodez. am sa renunt la invelisul tzepos, oricum nu-mi tine de cald. vant si soare, acum. pamantul mai pastreaza un pic de caldura, as intra.
nu pot inca. mai trebuie vant, ploaie. una calda as vrea...
12 comentarii:
absolut minunat.., sunt mai usor asa, si pielea isi reaminteste de aer, se "ariceste" putin, apoi se relaxeaza...
...si ce-mi mai place e ca am aceeasi culoare cu frunzele, neasortam ca-n echilibrul partilor
dimineata ploilor calde sa vina spre tine curand! :)
Stai bine acolo, pe pamant... El, adica ea, matca, adica Mama, te va prinde si-ti va da caldura si hrana. S-ar putea sa explodezi, in zbor.
Calatorie frumoasa!
PS Minunata padurea asta, de background. Ma incant si ma minunez!
empatitizez cu deschiderea ta, o simt si eu..pe a mea..pe a noastra.
Pupici
Amrita, multumesc de urarea de ploaie si ca te deschizi alaturi de mine...
frunzele sunt alaturi ca ispita, daca vom vrea sa ne mai imbracam :))
Mikka,
stiu ca la un moment dat am sa si incoltesc, mi-e un pic frica, dar daca e cald, e ok...
din padure n-am de gand sa ies pana cand nu regasesc...
Camelia,
suflet langa suflet, deschidere langa deschidere...
de aia e frumoasa toamna, sunt infloriri peste tot pentru cine vede...
Ce frumos, cât de puţine cuvinte şi cât de puternic mesajul... Un sfârşit de săptămână cât mai bun...
si tie, Cristi, si voua...
multumesc de trecere...
castane cu o viaţă intensă şi frumoasă, cu schimbări evolutive... pot spune aşa?
doartu,
desigur, tot ce vrei, poti!
Ploaia calda sa-ti pregateasca o
Deschidere curata.
Gabi,
multumesc...
sa fie...
Trimiteți un comentariu