duminică, 18 ianuarie 2009

ZĂPADĂ PENTRU-A N-A OARĂ



Aşteaptă, aşteaptă că este
Dar nu mai veni, că-n ecou
Re-ncepe vechea poveste
Când vine iarna din nou

Cu frigul din suflet, nebunul
Cristal retopit din priviri
Albastru şi-amar ca parfumul
Zăpezii pe care-o respiri

Cristal, ce privindu-te curge
În ultime pete de viu
Iar tu, de vei fi, te vei duce
Singurătate, târziu …

Şi noaptea alb te arde când spaima se destinde
Întinzi o mână către , dar nimeni nu ţi-o prinde
Şi gândul ce te urmăreşte în spaţii ce nu se măsoară
E-un pas în ritmul de zăpadă căzută pentru-a n-a oară.


(vorbe vechi de juma de viata, da n-am gasit alt ritual de invocat zapada. ma tem ca a trecut iarna deja...)

2 comentarii:

Mugur spunea...

poate daca invocam mai multi zapada vor incepe sa cada iar fulgi alb stralucitori. sau poate e nevoie sa mergem la munte pentru ca acolo a nins in week-end.

ajnanina spunea...

deci avem doua variante, rugaciunea si actiunea :)
oricum compatibile... :)