nu stiu cati ani ai, cred ca ii ai pe toti dar eu raman de fiecare data surprinsa.
nu ma potrivesc cu tine, am de fiecare data alta varsta. uneori te privesc neputincioasa, alteori ma las inundata de toata puterea furiei si disperarii.
as vrea pentru tine, as vrea pentru mine, tresar si imi vine sa sar foarte sus si foarte departe.
ah, poate ca de data asta nu, si stau in fata valului, constienta ca nu voi invata niciodata sa inot.
mltumesc pentru toate darurile tale, chiar daca unele ma dau de toti peretii. nu e tarziu inca, niciodata nu e prea tarziu... toate prietenele tale, reale si false, toti prietenii si toti iubitii, tradarile, dulciurile si temele, dorinta de a merge intr-o tabara si de a trai acolo pe taramul de departe de casa povestile trecerii de la copilarie la adolescenta.
ma prefac ca nu e important momentul ala in care alergi spre mine si te izbesti de mine cu putere, stiind ca te tin in brate si glumesc, ba da, e al naibii de important. te primesc toata, scoate-ma din mine si lasa-ma sa ma tin in brate cum te tin pe tine. in cele din urma am sa ma vad, am sa pot sa ma privesc. nu ma lasa, invata-ma sa cer, invata-ma sa pamant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu