mi-am muscat buzele si m-am uitat in oglinda. straniu, picatura de sange din coltul gurii nu era rosie, ci albastra. apoi mi-am vazut chipul colorat intr-o nuanta bleu pal, apoi emotia mi-a adus sangele in obraji care au devenit brusc de culoarea cernelii. si apoi au revenit la nuanta de dinainte.
mi-am adus aminte de placerea cu care in copilarie imi patam mainile cu cerneala. mi-am simtit cerneala curgand prin vene, gata sa se transforme in cuvinte care sa apara si sa dispara pe suprafata pielii, sau in sunete de valuri, in ritmul bataii pleoapelor.
fiecare atingere ar fi lasat pe pielea mea cuvinte, repede sterse, pe jumatate ascunse de haine. privirile ar fi cautat febrile, dorind sa citeasca. si la fiecare privire ar fi aparut cuvinte noi.
as fi purtat numai rochii albastre, asa cum poarta camasi albastre barbatii cu ochii albastri, stiind ca le sta bine.
vise ciudate, date de luna plina si de muzica pe care Mikka o posteaza in ultima vreme si pe care o ascult pe marginea somnului.
15 comentarii:
Foarte frumos albastrul tău, Ajnanina...
da, dar nu stiu daca m-as fi obisnuit :) bine ca m-am trezit...
este sangele albastru de printesa care se arata privirilor, simturilor... superbe imagini imbibate in cerneala ^-^
Kami, o printesa ca tine vede pe toata lumea asa... nu ca n-ai vedea bine ... :)
Albastra mea draga,
Te-ai umplut de senin si inspir...
Albastru, culoarea mea preferata, poarta spre vise si spre povesti. Culoare de ape si zboruri, de infinit... Din cand in cand, e tare bine sa fim albastri. Nu in "blue mood" neaparat, ci doar albastri, plutind in visare. Oricum, curcubeul ne umple el, are grija sa ne aduca in lumea palpabila, cu toate bucuriile si imaginile din vis.
Mikka, deci de la tine era... ma miram eu cum o muzica atat de plina de pasiune sa ma faca sa vad albastru :))
oricum a fost si este atat de frumos...
Te-ai trezit din albastru... Şi chiar nu te-ai fi obişnuit dacă te trezeai ÎN albastru?
Cristi, se obisnuieste omu lcu orice, chiar si cu minunile...
singura problema e ca as fi fost condamnata la o totala sinceritate, cel putin pana cand as fi invatat cum sa-mi stapanesc cuvintele care mi-ar fi aparut pe piele...
de, cu corpul se poate minti mai greu :)
nu cere niciodata ce a ce nu meriti,sangele albastru are pretul lui,niciodata nu poti iubii ce a ce iubesti....sunt alte prioritati in care tu nu ai cum sa intervii,chiar la nivel de vis are consecinte nefaste asupra ta,nu am vazut pana acuma o familie regala fericita,indiferent de avere,,,,deci...esti ce a ce esti....doar ptr aceia care te merita...
Abastru - azul... Una rosa azul, un trandafir albastru. O fi fost de la muzica, draga mea draga...
Oricum, cuvintele albastre care apar pe piele, vrand sa spuna povestile tale, m-au incantat. Astea sunt din lumea povestilor, de la tine...
Sunt mistere care vor iesi in cuvinte, cand ceasul va bate miezul noptii si rochia albastra va deveni realitate, asa, ca in alta poveste, rescrisa...
Carol,
pentru mine ideea de sange albastru nu are nici o legatura sistemul nobiliar...
asa ca n-am de ce sa ma tem...
... si inca n-am cerut tot ceea ce merit :)))
Mikka,
multumesc ca existi in povestile mele, zana buna :)
Draga Blue,
In budismul tibetan, albastrul e culoarea lui Vairochana - imaginea imensitatii cerului :) Lumina albastra care deschide calea eliberarii.
Culoare rece, odihnitoare si linistitoare induce pace inefabila si amplifica inhibitia.
Sa n-o folosim in exces fiindca produce oboseala iar noi vrem sa nu obosim ci doar sa fim sublimi :)
Albastrul si tacerea sunt surori de cruce :)
Pup fata draga si sensibila!
Mugur,
da, e bine sa ne putem schimba culoarea... fara ca in acest fel sa tradam ceva din noi, pentru ca toti avem in noi toate culorile :)
Gabi,
o data intrata in sange, albastrul devine culoare calda :)
Trimiteți un comentariu