am luat trenul de la Mikka, iar ea l-a gasit in gara sidefie de la SkyRain...
jocul e asta:
de scris pe blog, fiecare la el in gara,
- A fost odata… o povestioara - si
- Asa am vopsit, o poezie draga
apoi, de invitat alti doi prieteni sa se alature trenului.
si apoi, de dat de veste la SkyRain ca v-ati legat vagonul....
pentru ca-mi sunt dragi garile si trenurile, imi leg si eu vagonul de al vostru...
A fost odata...
am fost o data cineva. si altadata, altcineva. si am mai fost, si m-am jucat in multe feluri. mi-am schimbat fetzele si mastile pana am obosit.
m-am intrebat cine sunt eu. au venit oglinzile pe rand. fiecare arata cate un pic. la inceput m-am speriat: sunt atat de mare incat nu mai incap toata in nici o privire?
am hotarat sa-mi mai reduc din expresii, sa le simplific. am ramas cu rasul, plansul, furia si dragostea. la un loc, de-a valma. printre ele, momente de liniste, doar ca atunci nu-mi trebuiau oglinzi.
am reinvatat sa respir, privind minuni care mi-au taiat respiratia. aia veche, cu ritmul prea rapid. acum imi tin respiratia pentru lungi perioade de timp, precum delfinii si balanele, inotand printre emotiile mele si ale celorlalti. uneori, ma mai impiedic de cate o corabie scufundata. nu conteaza daca-mi sangereaza un pic inotatoarele, uau, ce de comori...
ma intalnesc din cand in cand cu alte animale marine si cantam impreuna. apoi, ne intoarcem pe uscat si luam trenul mai departe, spre stele.
Asa am vopsit -
-as fi vrut sa pun aici poezia ,,Trenul spre neant" a lui Adrian Paunescu, dar nu mi-o amintesc exact si ma tem ca va trebui sa fac curat in toata biblioteca s-o gasesc...
...aaa, ba uite, ca mare e netul...
am gasit-o... e scrisa cam amestecat, dar se intelege ideea.
cine isi mai agata vagonul ?
pentru că e nevoie întotdeauna de un sfârșit...
-
Palatul cu toți mărăcinii lui din jurul gardurilor începea să se trezească.
N-are importanță de unde începea, dacă trezirea respecta ordinea inversă a
ador...
12 comentarii:
Mulţumesc, te-am trecut pe foaia de parcurs :)
Multumesc si eu pentru ocazia calatoriei...
drum bun sa avem cu totii... ca si de nu, oricum il facem :)
Ce frumos e vagonul tau!
Ma simt ca-s dintre animalele marine, alea care cantam impreuna, mai ales noptile... Uneori iesim din ape, intindem aripile si zburam.
Pe urma, de dragul calatoriei leganate, luam cate un tren spre stele...
Ca placere de a impartasi bucuria drumului!
"Uau, ce de comori!"
Sirena draga,
am invatat si de la tine niste cantece frumoase :)
cantece ale padurii si ale deserului, ale dragostei si credintei, ale puterii de a astepta si de a infaptui...
mai ales dupa ce am baut un anume ceai :))
Mugur,
bine ai venit in vagon!
destinatia ti-o scrii singur pe bilet, calatoria se plateste doar cu o poveste...
de preferinta vesela...
da, e perfect!
m-am regasit in ceea ce ai scris... :) asa cum ma regasisem si in cea mai putin vesela... ca toti avem cate ceva in comun :)
drum bun si frumos, oriunde doresti :)
Daca mai e vreun loc liber, m-as aseza si eu in vagon cu drag de voi :)
Gabi, cum să nu fie locuri?
Gabi, bine ai venit...
vagoanele tale de cuvinte sunt atat de frumoase, ca trenul va straluci si se va vedea serpuind luminos in noapte...
un nou vagon, o noua traire filtrata prin toate celulele sufletului meu...
o vara pieptanata de ploi calde si linistite si muscata de raze de soare zambarete:)
La multi ani copilului care nu se lasa ancorat de greutatile vietii si care continua sa paseasca inainte!
Valentina, bine ai venit si la multi ani!
trenul merge inainte si cu toata vara dupa el!
aer de vacanta si gust de copilarie... doar dragostea ne face sa masuram cat am mai crescut :)
Cate comori se ascund in spatele chipului tau. Iti multumesc pentru ca le imparti si cu mine si ca suntem pasageri in acelasi tren :)
Trimiteți un comentariu