sâmbătă, 1 august 2009

a vedea, a simti...

una din aleile Gradinii Botanice din Iasi, cea care trece prin fatza serelor poarta o indicatie ciudata: sectia nevazatori.
palnte aromatice, cu frunze si flori parfumate, plasate pe console care pun la indemana etichete cu denumirile in limba latina si romana. si in inca un limbaj. in Braille.
m-am plimbat cu ochii inchisi printre ele.
am rupt cate o frunza, am frecat-o intre degete sa ii smulg parfumul si mi-am mirosit apoi degetele.
cu aceleasi degete am pipait conturul frunzelor si le-am trecut apoi peste punctele in relief care inchegau in Braille numele plantei...
nu stiu Braille, desi ma fascineaza. mi-e teama sa-l invat, ca nu cumva, candva sa am nevoie.
cu cei care il folosesc, mi-am cautat cu atentie cuvintele, ca acestea doar sa spuna sau sa atinga, fara a arata. greu. habar n-aveti cat de greu e sa scoti expresiile legate de vedere din vorbirea curenta...

8 comentarii:

Anonim spunea...

bine ai venit! mi-era dor de tine... si de "simturile" tale. Sunt multe paradoxuri pe care le descoperim si multe pe care ni le aducem aminte. Ceea ce ai scris a reusit sa transmita ceea ce ai simtit si este frumos, ai un suflet frumos.

ajnanina spunea...

bine te-am regasit, oglinda, suflet frumos :)
traiasca paradoxul, de multe ori ne trezeste ... :))

DOAR NOI spunea...

Da... este greu. Am avut o eleva nevazatoare. Ii facusem unele structuri anatomice din plastilina ca sa le poata invata. acum este in clasa a XII-a la Lazar si ii mai scriu teze sau lucrari la olimpiada. Este un copil minunat. E cumplit sa greu sa scoti din vocabular -intr-adevar- cuvinte legate de vedere, de culori ... etc.
Si, cu toate astea, ei vad frumusetea vietii!
Zi senina, zambete si voie buna!

Mikka spunea...

Da... cred ca e foarte greu fara expresii legate de vedere. Mie imi e asta, vederea, in expresii, mai ceva ca apa... cam ca aerul. Si totusi, exercitiul asta e interesant. Cu ochii inchisi simti multe mult mai bine. Si tot asa imi place meditatia, uneori si cantecul, si chiar si dansul... Sa nu mai zic de calatoriile in vis... Interesant ar fi de stiut cum si de ce unii nascuti nevazatori viseaza colorat. Am vazut mai demult niste documentare, si nici acolo nu gasisera un raspuns satisfacator... Poate fiindca ochii s-ar putea sa fie mult mai putin implicati in vedere decat am stiut pana acum...

ajnanina spunea...

Claudia,
respectul meu pentru nevazatori a incaput prin povestile unora din ei...
n-am cunoscut direct...

impresionanta povestea elevei tale...

ajnanina spunea...

Mikka, da, e posibil...
ochii sunt doar o parte, daca restul functioneaza, mesajele ajung uneori si pe alte cai...

Călin spunea...

Ce gând ales!
Am fost adus în faza în care, pe moment, sunt fără cuvinte. Nu mi se întâmplă prea des.

ajnanina spunea...

da, si mie, atingerea etichetelor in relief mi-a umezit atunci ochii...
si cu ochii inchisi am vazut ce bogata e lumea...