transfigurare. trans-figurare. trecere dincolo de figura, dincolo de corp.
acel Nobody, no-body de care vorbea, nu de mult, Mikka.
emotii multe, peste tot.
nu doar in mine, ci peste tot.
multe se petrec in zilele si noptile acestea. luna plina isi ascunde fatza cu o eclipsa, oameni si grupuri de oameni isi exprima deschis visele si obiectivele, dorintele si sperantele...
pentru a le pune cu mana lor in corabia lunii, incredintand Universului implinirea lor sau pentru a pune mana pe carma, indreptand corabia spre insulele cu comori unde vor arunca ancora sperantei...
mult si frumos.
una din dorintele mele este legata si de sarbatoarea ortodoxa de azi, Schimbarea la Fata.
Iisus s-a aratat pentru o clipa celor apropiati in toata maretia Sa.
sperand ca vom intelege ca si noi am fost facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu...
imi doresc sa inteleg cu adevarat si sa simt lucrul acesta.
sa-mi depasesc limitele mintii, ale trupului, aratandu-ma in totul, in toata lumina a ceea ce de fapt sunt, fac si am.
vreau sa fiu ceea ce sunt deja. in mod constient.
e o maaare parte a visului cel mare...
18 comentarii:
esti minunata ,asta nu trebuie sa o mai arati ,se vede de la o posta !
stii ,am realizat cand am ajuns acasa ca am primit cadou acolo un fluture ..
ceea ce nu stii e ca mi- am amintit un pact facut cu ghizii mei de lumina ca de fiecare data cand sant langa mine sa-mi trimeata ca semn -fluturii [nu conteaza in ce forma -]
ultima oara i-am primit cand eram langa biserica -in urma cu un an
ceea ce vreau sa-ti spun e ca in seara asta am primit noi ghizi de lumina
eu am fost doar atenta la semne si le-am descfrat codul secret .
e foarte sigura schimbarea ta la fata ,esti foarte aproape ,urmeaza semnele...
si da va fii asa -uneste partile si arata-te !
:))
Mirey, nu ma ridica in slavi ca am inca aripile lipite cu ceara :))
si pentru mine fluturii sunt importanti, povestesc eu alta data si de ei...
am vazut, in darul tau, intreg pamantul tranfigurat in 12 ipostaze...
Si pentru ca tot am vorbit de Coelho ,uite ce minunate vorbe iti trimite prin inima mea
Uneori razboinicul luminii are impresia ca traieste doua vieti in acelasi timp.
Intr-una din ele ,este obligat sa faca tot ce nu vrea,sa lupte pentru idei in cre nu crede.Exista insa alta viata ,pe care o descopera in visele ,lecturile ,intalnirile sale cu oameni ce gandesc asemeni lui.
Razboinicul ingaduie celor doua vieti ale sale sa se apropie .'' Exista o punte care leaga ceea ce fac cu ceea ce mi-ar placea sa fac '' ,gandeste el.Incetul cu incetul ,visele sale ii preiau rutina si el isi da seama ca ea e gata pentru ceea ce a vrut dintodeauna.
Apoi ii e de ajuns un pic de indrazneala -si cele doua vieti se transforma intr-una singura.
Mirey,
multumesc nespus, iti doresc acelasi lucru...
Si uite ce am gasit si pentru mine!
Exista sperante ,doamne ajuta !
am asa cateodata o banuiala ,ca asta mi se potriveste mie .
Razboinicului luminii nu-i e frica sa para nebun .
Vorbeste de unul singur cu glas tare .Cineva l-a invatat ca asta e metoda cea mai buna de a intra in legatura cu ingerii sai si astfel cuteaza sa stabileasca contactul .
La inceput ,observa cat e de greu .Crede ca n-are nimic de spus ,ca o sa tot insire la baliverne fara noima .Chiar si asa ,razboinicul insista .Toata ziua sta de vorba cu inima sa .Spune lucruri care se bat cap in cap ,toarna la baliverne.
Intr-o buna zi ,isi obseva o schimbare in voce.Si intelege ca e pe cale sa creeze un canal pentru o intelepciune superioara .
Razboinicul pare nebun ,dar asta e doar un deghizament.
multumsc ,e posibil sa loveasca ca la popice in mai multe parti !
cine stie? si eu vreau sa ma arat in toata lumina de care sant constienta
poate vom fii mai multi si atunci vom avea mai mult curaj pentru ca uite iar ce zice dragul de Coelho
Tovarasii-alege-ti aliatii si invata sa lupti impreuna cu altii ,pentru ca nimeni nu castiga un razboi de unul singur.
"emotii multe, peste tot.
nu doar in mine, ci peste tot.
multe se petrec in zilele si noptile acestea..."
Mult adevăr în cele scrise, draga mea dragă...
Te îmbrăţişez cu toată dragostea!
Mirey,
de fiecarte data, ceea ce crezi ca ti se potriveste, ti se potriveste...
ceea ce crezi, creeezi.
diferenta sta doar in forma pe care o creezi, intesitatea ii da sufletul...
ti-ai pictat ghizii, fluturii???
de mi-ar placea sa-i vad...
Geanina, dragoste...
Dumnezeu ne da cat putem duce...
si de-alea bune, nu numai incercari...
ingerii fie cu tine si te ocroteasca in tot ceea ce simti si faci...
De ce vrei toate acestea Ajnanina ? Crezi ca acea Ajnanina e altfel decat Ajnanina de acum ?
Ma gandeam intr-o vreme, si mai ales cand am ajuns acolo, pe Muntele Tabor, la biserica Transfigurarii, cum i-o fi fost lui Iisus sa umble in haina de om, desi chipul Lui este Acela. Normal, ca si Acela, putea si poate fi tot timpul cum vrea.
Cand sa se arate asa cum este? Dilema, doar mie imi este.
Scriam ieri cuiva de purtarea mastii, dintr-o prespectiva noua, a ne-aratarii Chipului, pentru ca orbeste si nu poate inca fi vazut.
Nu stiu... Imi vine uneori sa merg pe strada, la oameni, sa le trag fata pe spate, sa iasa Chipul. Dar nici ei n-ar crede inca, desi ar fi ei insisi supusi acelui "lucru".
Transfigurarea, cand vine, vine doar cand o putem duce. Si dupa aia, ramane sa purtam in noi asta, pana ce vine clipa sa aratam, sa ne aratam...
Multe ori bate aripa inauntru, si inca nu stim daca sa-i dam drumul, sa iasa.
Dar si cand iese, ce stralucire!
Nu mai vedem cu ochii "astia"...
As fi incheiat scrisa aici. Imi dau seama insa ca bataia Aripii, dinauntru, face ca in fiecare pulsare a ei scantei din Fara Chip sa iasa, prin pori, prin fapte, prin cuvinte spuse sau scrise, prin atingeri, prin cantec, prin ochi, mai ales prin ochi, chiar ochii "astia"... Se vede, in om, cand se lasa pe el deoparte, pulsatia Inimii Celui Fara Chip...
Mi-a placut mult dialogul vostru, tu si cu Mirey... Fetze ale Fara Chipului...
Darael,
nu altfel, ci completa. nu diferit, ci plin.
fara frici si ezitari.
acum ma simt impartita si simt ca ma risipesc oarecum.
mi se cunosc deja fetzele. vreau sa le pun la un loc. si sa le lipesc cu lumina...
Mikka,
de atata respirat cu ochii, la un moment dat poate ca si aripile tot pe acolo au sa ne iasa...
El a acceptat sa fie ca noi, pentru noi. la ce i-ar fi folosit sa-si manifeste Divinitatea daca nu l-ar fi inteles nimeni ?
Frumoasă postare... Transfigurare... Îmi place să privesc chipurile oamenilor îndrăgostiţi. Oferă atât de mult...
Da. Cine l-ar fi inteles? Cine l-a inteles atunci... si acum?
Cristi... :))
de ce o straluci asa oglinda ta ? :))
Mikka,
intelege doar cine se apropie, fie si o clipa, macar cu un pas.
atunci, intinde mana sau privirea, si chiar de nu te intelegim te simti transformat...
am citi ziele astea un roman SF tradus (si) de Dorin... si care are intr-o parte a lui aceasta tema...
e gre usa povestesc aici, caut o recenzie a ei...
http://culturalsflearnings.blogspot.com/2009/07/andreas-eschbach-filmul-isus-la-editura.html
dar vreau sa transcriu cateva randuri:
,,Deodata stiuse de ce trebuia crucificat acest barbat. Probabil ca trezea in ei o frica abisala, In fatza prezentei Sale, viii se simteau ca si morti si probabil ca-L urasera pentur asta. In fatza autoritatii Sale firesti, trebuie ca se simteau caraghiosi cu institutiile si functiile si rangurile lor..."
"trezea in ei o frica abisala, In fatza prezentei Sale, viii se simteau ca si morti si probabil ca-L urasera pentur asta. In fatza autoritatii Sale firesti, trebuie ca se simteau caraghiosi cu institutiile si functiile si rangurile lor..."
Da... Desi el nu doar ca vorbea despre, dar arata Iubirea...
Stii, si acum se bate cu pietre. Am uitat sa sa-ti spun acest "mic amanunt". Ce spunea El despre lovitul cu pietre este aproape in intregime uitat.
Si mergem inainte...
Trimiteți un comentariu