asta e dorinta pe care vreau sa o incarc in corabia ce porneste in noaptea urmatoare catre luna plina...sper ca pe undeva, pe acolo exista vre-un traducator :)
pentru că e nevoie întotdeauna de un sfârșit...
-
Palatul cu toți mărăcinii lui din jurul gardurilor începea să se trezească.
N-are importanță de unde începea, dacă trezirea respecta ordinea inversă a
ador...
6 comentarii:
Ti-au devenit furnicile dependente de cafea din cate vad...
Cat despre dorinta ta nocturna, cea pe care vrei s-o incarci... Uuuufff... Nu vreau s-o vad cum se misca...
Iluzia optică n-are a face aici. Căci dacă mişcă, viaţă însemnează că prinde, orideva fi una ori alta.
Paul,
acelora le-a trecut de mult dependenta, iar pe lumea celalata, unde or fi ajuns, or primi nectar...
nu, dorinta mea nu se misca, e doar iluzia ca...
am luat o poza dintr-un moment fericita si am amestecat-o... forma asta e doar pentru calaltoria pana la luna; aclolo, omul din luna stie ce si cum...
Calin, da, e vie in inima mea, iar in scurt timp (o luna :))) sper sa fie la fel de vie si in lumea pe care o consider reala :)
Oaaaa... Daca as ghici in cafea, as vedea aici... muuulta cafea. Si flori. Si bucurii. Si... ei, stii tu, alea de le-ai pus in corabie.
In Luna sunt specialistii specialisitlor, n-ai grija, "ei stie"... :)))
:))
pana la urma vad ca voi deveni o bautoare adevarata de cafea... :))
da, Mikka, stiu ca Omul tau se prticepe la toate... iar daca nu, dorinta mea e atat de mare incat pot sa-i si explic :)))
Trimiteți un comentariu