vineri, 12 iunie 2009

de ploaie

sursa foto: fotocommunity
de cate ori ploua, blogosfera se umple de picaturi stralucitoare. fiecare traieste ploaia in felul sau: danseaza, iubeste, se ascunde, alearga, inchide geamurile...

aseara zambeam gandindu-ma cat de frumos a plouat peste toti poetii de aici si de oriunde... si cate articole superbe despre ploaie voi citi in dimineata asta... :)

am citit cateva si m-am minunat: chiar asa de tare a plouat?

eu personal din ploaia de aseara, despre care unii zic ca a fost de-adevaratelea imi amintesc doar cativa stropi, si apoi, brusc, o creanga de copac cazand cu zgomot. si atat.


dedic fiintei minunate cu care am impartit ploaia de aseara cateva versuri ale lui Alden Nowlan, despre Dragoste...

,,M-am intors din plimbarea facuta cu tine
Si-am fost intrebat
Daca ploua afara sau e bine.

N-am bagat de seama daca ploua sau nu
Dar trebue sa le dau
Raspunsul cel bun,
Altfel ma vor crede nebun..."

8 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

"N-am bagat de seama daca ploua sau nu
Dar trebue sa le dau
Raspunsul cel bun,
Altfel ma vor crede nebun..." - ce frumos. Pe-aici nu plouă încă, bate vântul, mă întreb dacă voi cădea sau în melancolie în cazul în care încep stropii să mângâie fereastra...

ajnanina spunea...

pai... ce crezi?
vei cadea sau nu?
si daca da, te vei ridica sa treci mai departe :)) ?
eu cred ca da :))

Mikka spunea...

Si eu imi amintesc doar cativa stropi... Si creanga...
Si cat de frumoase erau culorile cerului, un opal cum nu am mai vazut.
Si peste tot, zambet si bucurie...
Si povestile despre vise implinite si despre cele ce se vor implini.
Multumesc, Dragoste!

ajnanina spunea...

Mikka
:)

Mugur spunea...

Ajnanina, ploaia de ieri a fost speciala :) Eu ma aflam in oras cu niste prieteni si mergeam catre o teresa unde sa discutam despre cateva proiecte noi. Si a inceput sa ploua cu picuri mari in zona in care eram noi si avem senzatia ca deasupra mea se afla o umbrela gigantica pentru ca ploaia nu ma atingea :) Bine, la un moment dat a inceput sa ploua mai des, dar noi deja ajunsesem la terasa si eram adapostati sub o umbrela gigantica (reala de data asta) si stateam intr-o curte tare misto, inconjurati de copaci :)

ajnanina spunea...

Mugur
:))
si noi la fel :)))

gabi spunea...

Janine,
superba poezia invocata de tine si tu i-ai conferit o valoare speciala dedicand-o persoanei minunate...care sunteti amandoua !
M-ai introdus subtil in magia voastra si ma bucur pentru cateva clipe de ea !

ajnanina spunea...

Gabi, bine ai venit...
suntem, si tu, si tu...