te invit la un ceai...
cu arome de care vrei tu.
ceasca fierbinte intre palme, cu caldura raspandindu-se incet de la margini spre centru.
pe buze, aroma surpriza. apa fierbinte si suflete de frunze si flori . cu caldura de vara.
in ritmul in care vrei tu. ai tot timpul din lume.
10 comentarii:
Am venit !!! Port o camasa transparenta de culoarea ceaiului negru iar ciorapii imi sunt rosii, cu Winnie the Pooh. Nu am stabilit nici o intalnire care sa-mi motiveze alura de paun confuz...dar imi pot inchipui ca am o intalnire secreta.
Sunt un invitat trist de data asta. Mi-e un dor acut sa fiu printre rebelii care traiesc placerea de a sari gardul de la intrare pentru ca nu au fost chemati.
O sa zambesc totusi formal si o sa-i spun gazdei: "Multumesc ca m-ai invitat" implorand-o de fapt "Ai un gard de sarit, o ceasca veche de spart - din greseala bineinteles sau macar un ceai valoros pe care sa-l rastorn pe covor?...Sunt atat de fucking cuminte incat am impresia ca ma prostesc de tot."
din dragoste de viata nebuna cand la ora asta ma intrebam de unde sa fac rost de niste bani ca sa pot intra in discoteca.
Ma uit Janina la lumea blogului tau - sunt impresionat si aproape mutit de puterea ta de a crea spatii in care altii sa se regaseasca. Te-ai gandit vreodata cat de deosebita esti? Oare tu observi cum cu o simpla invitatie la un ceai baut in frig reusesti sa rascolesti atat de multe ganduri in oameni?
Cred că este primul ceai la care aş veni cu cea mai mare plăcere... Fiindcă sunt un personaj care nu prea a bput ceai nici în copilărie, spre disperarea moderată a părinţilor... Mi-aş dori să fie o după-amiază ploioasă, să bată şi vântul în obloane de lemn, să ţin ceaşca în palme şi să ascult natura cum vorbeşte în şoapte dulci...
Mi-e frig :) si vreau ceai de la tineee :) din ala bun-bun, cu arome stiute doar de tine :)
Si nu e vrajeala :))
Gabi :)
cum am ajuns noi repede acasa, ca sa intram in casele virtuale ale inimilor noastre :)
vom bea curand si ceaiuri reale, deocamdata acesta are exact ce gust vrei tu :)
Cristian
nu conteaza cum e afara, poti trage obloanele...
si sa soptesti tu dulce in timp ce intinzi ceasca pentru a-ti fi umpluta inca o data... :)
Anonim
imi plac la nebunie ciorapii tai cu Pooh, iar camasa e extraordinara...
intotdeauna ti-am admirat rafinamentul... si dragostea de viata :)
n-ai de ce sa fii trist, bem repede ceaiul si apoi avem concurs de aruncat cu cestile in gard...
nu ma tem ca ai deveni atat de cuminte, o sa-ti treaca repede...
in timp ce viata devine din ce in ca mai frumoasa, e ata de simplu sa creezi spatii in care ceilalti sa se regaseasca... un decor simplu, cateva elemente familiare, o unda de frustrare si un strop de speranta...
in esenta suntem identici, iar ceremonia ceaiului ne readuce la esenta :)
cu dragoste de viata,
eu si toti ceilalti din lumea din care faci si tu parte :)
Uraaa !!!
De-abia astept concursul de dat cu cestile in gard :-)
Am stat si am cugetat si mi-am dat seama ca nu vreau sa fiu orice rebel ci unul care se rebelizeaza chiar si in fata rebeliunii...dar asta e o poveste mult prea lunga. Pe scurt am realizat ca cea mai proasta forma de rebeliune la care as putea apela e cea in care as colabora cu propriul opozitionism.
Acum vreau sa fiu alaturi de voi sorbind englezeste din ceaiul meu verde preferat "Dragoste" si indulcit cu doua cuburi de viata.
concursul presupune aruncarea cestilor goale, asa ca va trebui sa bei tot ceaiul ala verde si dulce...
altfel e riscant daca dai in gard cu ceasca plina :))
traiasca opozitia!
cu drag si multa placere :)
drum bun si mari succese...
normal am tot timpul din lume,sunt somer...ha,ha...
Trimiteți un comentariu