tesaturi si urzeli misterioase.fire subtiri si aproape invizibile ne leaga pe unii de altii si pe fiecare de restul Universului.
tragem de cate un fir - restul se leagana, se clatina, auzim tipetele sau rasetele celor care cad in plase, cad unii in bratele altora, cad prada bucuriilor si tristetilor, iubirilor, sentimentelor si resentimentelor.
uneori, cand simt tensiunea firului care ma trage, raman si eu uimita in fatza miracolelor. miracolul coenxiunii. si al puterii din fir ....
7 comentarii:
drga Jeana , in primul rand.....vreau sa-ti spun La multi ani, tie, Gabitzei,lui Kami, Mariei, Floricai, Georgetei,, Jessicai, Loubnei, Alinei, Lenutei,Jianmei, Mo, Djenbei, Nicoletei si celorlalte flori ale Romaniei si ale lumii acesteia interconectate cu fire lungi si invizibile care alcatuiesc oplasa enorma dar invizibila.
Foarte frumos!
fara cuvinte! niciun comentariu nu-si are rostul...
multumesc, om bun!
si eu si in numele tuturor celorlalte femei de care te simti aproape real sau virtual...
Interesanta viziune, dupa ce ti-am citit gandul despre paianjenul cosmic, m-am oprit o clipa din vartejul zilei sa vad daca simt si eu firele. M-ai facut sa-mi constientizez conexiunea cu ceilalti si, la un capat de fir - lung, lung - te-am gasit si pe tine.
da, sunt si eu... din clipa in care ai / am devenit constienta de asta :))
Multumesc ombun :)
Si iti multumesc si tie Jane pentru ca tragi din cand in cand de firul meu, dand o noua perspectiva vietii...
ciudat... eu azi am fost fascinata de aceleasi fire misterioase, care intamplator(sau nu) erau un paienjenis de crengute pe bolta cerului.
Fie sa ne leganam in iubire... iti mai amintesti?
cu flacara galbui-violeta inconjurandu-te de peste tot ^-^
Kami
paianjenul era acelasi :)
multumesc de reamintire, asemenea flacari intaresc panzele si le fac mai elastice...
bine ai revenit, Mugur!
e adevarat, rezistenta e mare. dar arta paianjenului e sa teasa fire foarte subtiri... sa te prinzi in ele pe nevazute...
Trimiteți un comentariu