sursa foto: Dame Eda _chrono's temple_fotocommunityca si cum ai sta pe o margine a timpului si nu stii cum sa ajungi pe partea cealalta.
aparent nonsens, timpul e continuu, zici. ba.
experimentam timpul continuu doar daca privim continuu in aceeasi directie. nu tine, ca drumul e destul de intortocheat.
iar timpul uneori se dilata, alteori se contracta, dupa stari. sau dupa fugi...
uneori de la mai multe cicluri incomplete de dilatare-contractie, apar fisuri, si uite asa, ajungi din nou pe o margine. malul celalalt este peste un timp mai lung sau mai scurt. sa sari? sa astepti? sa ocolesti?
5 comentarii:
Pentru prima data in viata prcep timpul un pic altfel... nu mai este acea curgere liniara pe care o percepeam inainte. Il simt cumva in mine, ca si cum reactioneaza la felul in care eu ma simt ca si cum imi urmeaza cu fidelitate gandurile...
Cata dreptate are domnul Mark...
Mugur
viata-i grea, da trece :)
ce mi-ar fi placut sa invat de la Richard (trecand peste faptul ca nu mi-e drag de el :)) sunt tehnicile de modificare a perceptiei temporale.
pe jumatate merge, pot sa-l fac sa treaca mai repede. invers nu vrea sub nici o forma :)))
Kami
tine-l bine, firul e in mana ta... e minunat ce simti...
Nu pot posta comentarii la ultimul tau post :(
ok, asa e , acum, daca vrei, poti.
Trimiteți un comentariu