sâmbătă, 7 noiembrie 2009

socializare in intimitatea singuratatii tale

din cand in cand, gasesc cate un blog nou care ma fascineaza si pe care il citesc tot. pe ultimul, cel din dupa-amiaza asta, l-am gasit pe Facebook.
ca tot ma intrebam ce caut pe acolo. unde m-am apucat sa socializez, asa, jucand la 0, initial acceptand cererile de ,,prietenie" ale persoanelor cunoscute, apoi, pe principiul ,,prietenii prietenilor mei sunt si prietenii mei" am acceptat cererile de ,,prietenie" ale celor de care macar am auzit, apoi ale diverselor grupuri de interes cu care interesul meu e macar tangent, si asa mai departe. eu, initial, nu le-am dat nimic. apoi, ca sa nu fiu egoista, am pus niste poze cu iubitii mei din lumea vegetala.
apoi, am bagat nasul in pozele lor, apoi, am inceput sa ma uit dupa bloguri... si uite asa, dupa ce trec nevazuta, cat mai pe fuga, prin marea de ,,prieteni", imi iau cate un blog si ma scufund in el...
si aproape ii invidiez pe cei care au ales sa ramana perfect anonimi si sa isi spele rufele (chiar si lenjeria) pe blog, fara sa le pese de ce zic ceilalti. cel putin la inceput. daca vreau sa inteleg cel mai bine pe cineva, sa-l simt, dupa ce citesc postarea care mi-a atras atentia, le caut pe primele. acolo mi se pare ca gasesc fie adevarata fata, fie masca cea mai compatibila cu mine. daca imi place, citesc si restul.
eu sunt aproape sincera, doar un pic ipocrita. povestesc ce simt, dar pentru spalat folosesc mult clabuc. si balsam. si nu va arat si faza finala, a limpezitului si intinsului rufei curate. chiar acum s-a oprit si masina de spalat, de aici si metaforele mele... asa ca ma duc sa le scot, sa le scutur si sa le intind. iar dupa aia ma intorc si mai citesc ce ati scris voi.

8 comentarii:

John Constantine spunea...

nu te percep ca fiind ipocrita (stiu ca ai zis-o in gluma). acesta e felul tau de a exprima ce e in tine. esti ascunsa putin dupa perdea :P e un mod de a-ti apara intimitatea, care poate fi invadata de persoane nepoftite.

ajnanina spunea...

John C,
multumesc de intelegere...
da, asa e... mi-ar placea sa nu mai am nimic de aparat, dar transparenta totala nu atrage...
iar apararea are farmecul ei :)

paul spunea...

Te "lafai" si pe Feisbuc? Armoniile masinii tale de spalat au ajuns si acolo?

Am reascultat si Jacques Brel, datorita tie...

Cum vine invidia asta, catre cei ce au ales sa ramana anonimi?

ajnanina spunea...

Paul,
deocamdata nu ma lafai...
ma acomodez, si incerc sa nu ma zburlesc toata la trivializarea notiunii de prietenie... care pentru mine e oarecum sacra, mai mult chiar decat dragostea...

ma bucur ca ti-a cantat si tie Jacques Brel... o sa mai pun de-ale lui, mai vesele...

invidia e pentru sinceritatea pe care nu mi-o permit... pentru ca nu vreau sa-mi asum vulnerabilitatea cu care ar veni la pachet. cred ca ar trebui sa stau mai mult de vorba cu prietenii in realitatea comuna :)

Amrita spunea...

inteleg ce spui, din mers, al propriilor pachete deschise fortat de altii, doar ca le-ai expus si considera ca au si dreptul cel din urma, sa se joace iubitor de sadic prin propriile organe interne...
cred in prietenia din dragoste apoi se contruiesc incet si celelate din alte aluaturi... :)

ajnanina spunea...

Amrita,
e firesc ca atunci cand faci lucrurile publice sa ai parte de atentia si actiunile publicului.
e tentant si periculos in acelasi timp.
drojde e destula pentru aluatul de cozonac?

Darael spunea...

Daca si tu ai ajuns pe face... incep sa ma intreb de ce nu am ajuns si eu acolo.

Mi-a placut ideea clabucilor. Ia sa fur cativa si sa ii suflu in cele 4 vanturi. Ai vazut ce frumos zboara ? Si au 1000 de culori spre bucuria copiilor si a spiridusilor ;)

Pfffff.....

ajnanina spunea...

Darael,
ma simt onorata de a fi un etalon pentru socializare :)))
eu am ajuns in momentul in care un prieten de-al meu, excelent vanzator, m-a convins :)

pentru clabuci, daca nu ajung intregi la tine iti dau un pic de detergent. scoate si petele de ciocolata :))

baloanele de sapun sunt jucariile mele preferate...