Apă
-
- Cum să plecăm? De ce?
- Au bătut tobele toată noaptea, focul se întinde din ce în ce mai mult.
Trebuie să plecăm.
- Unde?
- Unde vedem cu ochii. Tu mai...
joi, 5 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
Draga Janina,
cand am citit textul am avut instantaneu un gand. Exista doua feluri de sageti vii: unele cate se resorb si unele care raman implantate in noi si le simtim la fiecare miscare ... si cu toate astea
- daca ne-am face un scut nimeni nu ar mai putea sa ne mangaie inima
- daca inima ne-ar impietri n-ar mai putea sa bata
- daca am izola-o departe de sageti ar suferi de singuratate
din dragoste de viata
bine ai revenit...
multumesc de gandurile tale...
da, inima trebuie sa bata in continuare. unul din putinii ,,trebuie" :))
Sagetile trebuie scoase ! Blandetea e cea mai buna anestezie.
Leo,
da, tot ea si dezinfectant, si cicatrizant... sau mai avem nevoie si de altele... ? oricum tot blandetea e esentiala...
Cu blandete, daca sunt de cele ce se cer scoase...
Si le lasam si le primim cu drag, le "cultivam" pe alea care vin din iubire, ca semne ale Iubirii, ca raze de "legatura"...
Sagetata din dragoste... Corazon espinado... Ah, de-ar fi! Sa fie!
Mikka,
las ca vezi tu curand...
pe partea aceea a Lunii...
e o vale intreaga numai cu sageti de-astea... :)
da, imaginea de aici e mai speciala, sageatile lui chiar cresc din inima...
Trimiteți un comentariu