cand eram mica (sau foarte tanara) credeam ca tipii de care ma indragostesc eu devin celebri. nu stiu cum se producea. poate erau celebri doar in ochii mei. poate eram atrasa de potentialul lor inca nesesizat, iar fascinatia din ochii mei (mi-a trebuit un pic de timp sa exersez discretia, nici acum nu reusesc intotdeauna:)) magnetiza si atentia celorlalti asupra lor, ceea ce cataliza exprimarea lor in forta. fie erau celebri deja, iar ceilalti deja discreti :)
in timp, am uitat de asta.
in ultima vreme, citesc niste bloguri care au inceput ca jurnale. m-au fascinat. acum, aceste jurnale sunt la limita de a deveni publice. nu stiu in ce masura isi doreau asta. cumva, ceva se castiga, ceva se pierde. le-am gasit exact pe acest prag. si astept sa vad in continuare ce se petrece...
pentru că e nevoie întotdeauna de un sfârșit...
-
Palatul cu toți mărăcinii lui din jurul gardurilor începea să se trezească.
N-are importanță de unde începea, dacă trezirea respecta ordinea inversă a
ador...
7 comentarii:
Zambesc si spun..."ce-as vrea sa ajung si eu celebra, datorita existentei ei in viata mea".:)
Glumesc... si oricum,iti multumesc pentru tot ce am invatat.
Ganduri senine si voie buna!
draga mea draga,
daca asta vrei, se va petrece...
celebritatea nu e greu de atins, e mai greu de gestionat :))
oricum o sa vin si eu si toata gasca la lansarea povestilor tale, ne antrenam la Ada; te uiti la ea si te gandesti cum o sa fie, curand, la tine :)
Jurnale. Terapie prin scris? La final nu ramane decat omul si o poveste - zic arborigenii.Daca nu are o poveste, a trait fad.
Intimitate si celebritate. Aspecte din viata omului care il determina sa se retraga, sa se ascunda de oameni. Dezvaluindu-le creeaza un sentiment de libertate, mai mult le imprastie in fata lui, nu mai are nimic de ascuns, se elibereaza. Nu mai conteaza ce cred ceilalti, simte o usurare.
Week-ender,
bine ai venit :)
la final, ramane doar povestea...
da, o usurare.
da, sunt momente de retragere, in care omul prelucreaza, alchimizeaza cu satisfactie sau suferinta ce a adunat in minte si suflet pana atunci... si sunt momente in care dai afara rezultatul, care in functie de temperatura si presiunea prelucrarii poate sa fie lava sau diamante...
lumea vine, indiferent ce ar iesi :)
La cine faci referire Ajnanina, daca nu sunt indiscret, as dori sa cunosc si eu bogurile acelea... :D
Mikael,
atata timp cat inca nu stiu daca cei doi isi doresc mai multa publicitate, am sa mai pastrez un pic de discretie.
daca vad ca isi vor dezvolta si ei o retea sociala, am sa i trec in blogroll...
intre timp, daca esti atent, s-ar putea sa-ti dai seama :)
pentru ca se poate ajunge la ei, si indirect, printr-o persoana din blogroll-ul tau... lumea e mica si rotunde, iar viata frumoasa :)
aham, investigam, vedem, cunoaste... :D
Trimiteți un comentariu