duminică, 19 iulie 2009

uita-te la miiiiiine cum infloreeeeeesc....

am primit de dimineata ramurica cu cei trei nori rozalii si parfumati. si o gramada de bobocei verzui carora nu le dadeam vre-o sansa sa infloreasca in ceasca mea.
am pus-o pe masa langa mine, sa o vad, asa, cu coltul ochiului, in timp ce scriu.

in general nu-mi plac florile in vaza, ma simt un pic vinovata de a fi contribuit la moartea lor rapida. asa ca atunci cand primesc flori, la placerea vizuala se adauga o mica strangere de inima la ideea ca vor muri treptat langa mine, iar eu nu voi putea decat sa le prelungesc agonia

si dupa vre-o ora-doua un prim bumb vrede a devenit roz. uite, minune... apoi, bumbul roz a inceput sa desire fire spiralate, iar langa el, toti cei din acelasi buchetel sa faca la fel...
peste inca vre-o cateva ore, bumbisorii devenisera mici bombe de fire roz gata sa explodeze. firele roz sunt staminele, partea masculina a florii. de fapt, staminele sunt singurele vizibile aici, restul florii se ghiceste doar.

in momentul asta le-am pozat. intre timp, spiralele incep sa se desfaca iar in varful lor sa se ghiceasca punctele verzui de polen. intre timp, norisorii initiali se ofilesc.
noroc ca plec curand, mi se pare prea dureros tot acest proces al nasterii inutile, departe de ramura.

de fapt, si eu, la scara cosmica, pot fi vazuta ca traind la fel de putin. si la fel a aceasta inflorescenta, in scurtele clipe ale trecerii mele prin lume imi doresc sa fiu vazuta inflorind.

13 comentarii:

Mikka spunea...

Nu e o nastere inutila. Floarea isi poarta inflorirea, pentru care s-a nascut.
Noi oamenii ne nastem si renastem nestiindu-ne ramura si radacinile. Si totusi, o facem...

Magia purtarii pe sine, asa, infloriti in lume, se face cand inflorim si ne dam seama de Frumusete, de Frumuseata noastra. Poarta-te prin lume inflorita, mandra de propria stralucire, de culorie tale desavarsite. Am venit in lume desavarsiti si luminati, e o minune sa ne vedem si sa ne putram lumina noastra prin lume...
Trecatori prin lume asta, ca trup. mereu luminand, ca Lumina. Si bucurandu-ne...Vezi-te înflorita si bucura-te!

Iubesc floarea ta cu fire roz si te vad inflorita.

ajnanina spunea...

tu VEZI.
dincolo de rasfatul meu...
multumesc, dragoste :)

Cristian Lisandru spunea...

"de fapt, si eu, la scara cosmica, pot fi vazuta ca traind la fel de putin. si la fel a aceasta inflorescenta, in scurtele clipe ale trecerii mele prin lume imi doresc sa fiu vazuta inflorind" - minunat...

Leo spunea...

Ce minune zburlita ! Are si un nume ?

P.S. : Umbrela pentru meteoriti pe care ai comandat-o e gata - garantata o mie de ani si o zi ! Ne apara de meteoriti, dar nu ne obtureaza spectacolul de pe cer !
Special pentru tine !

A, si un inceput de saptamana bun de tot iti doresc !

ajnanina spunea...

Cristi,
da, imaginea mea inflorind e minunata :)))

ajnanina spunea...

Mugur,
da, cred ca asta a vrut...
doar ca nu i-a ajuns energia... n-a mai apucat, s-a ofilit asa, cu toate ingrijirile, si zaharul si alte...
s-a ales cu o poza si un gand aici... ei nu i-a folosit, macar eu de-as invata din asta...

ajnanina spunea...

Leo,
minunea zburlita se numeste Albizzia julibrissin...

e arbore...
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/60/Albizzia_julibrissin_in_Sevastopol_1.jpg

si ruda ei cea mai apropiata e mimoza...

o saptamana minunata, abia astept sa vad umbrela...

Leo spunea...

Am google-it-o, daca pot spune asa... Si am vazut-o in atatea ipostaze... Ce planta inedita !

Ma bucur ca ti-a placut umbreluta !

ajnanina spunea...

Leo,
da e o planta interesanta... rezistenta arborelui cu delicatetea florilor...

asa o umbrela e minunata pentru ploile de toate felurile.

cand cad primii meteoriti?
poate ii prind undeva la mare...

Leo spunea...

Ajnanina, daca planuiesti sa combini marea cu ploile de stele, e cea mai inspirata alegere din anul asta !

Perseidele vor atinge intre 11/13 august maximum de activitate.

Anonim spunea...

Te vad inflorind si cu cat vei lasa mai multi bulbi verzi sa devina mici bombe gata sa explodeze cu atat vei fi mai vizibila pentru toti cei care admira frumusetea cresterii.
Poate ca in final nimeni nu va afla ce ascunde buchetul de randuri multicolore de pe blogul tau dar ma multumesc cu destainuirea ca "restul nu poate fi decat ghicit".
Sunt bucuros sa vad zilnic cum cresti si chiar daca nu poti prelungi dimensiunile temporare ale trecerii tale ii poti mari valoarea! ... si ma inspiri si pe mine sa fac la fel.

din dragoste de viata,

ajnanina spunea...

Leutzule, am sa ma uit in sus cat pot...
cu toate riscurile...
de sub umbrela ta rosie...
si am sa-mi pun cate o dorinta la fiecare stea care cade, la fiecare meteorit, cometa, avion, balon si la orice pasare al carei picaj imi va fulgera prin fata ochilor...

ajnanina spunea...

dragoste de viata...
iti multumesc pentru inspiratie si sustinere...
n-ai idee ce a mai iesit din boboci, da iti povestesc eu cum mai infloresc un pic...