ok, am terminat modulul de modelat in lut din perioada nebun-intensiv-artistica actuala. vasul-peste a fost nr. 3 si bufnita-masca-suport de lumanare nr. 4.
deci am mai recuperat din cele nefacute sau neterminate din perioada gradinitei.
a fost bine, mi-a fost drag sa simt lutul intarindu-mi-se in palme si luand forme mai mult sau mai putin congruente cu cele din mintea mea. am avut, in cea mai mare parte a timpului bunul simt sa nu ma astept la mari realizari si proastele maniere sa refuz ajutorul profesoarei (v-am mai spus oare ca sunt teribil de nesuferita ca si cursant?).
a fost bine, mi-a fost drag sa simt lutul intarindu-mi-se in palme si luand forme mai mult sau mai putin congruente cu cele din mintea mea. am avut, in cea mai mare parte a timpului bunul simt sa nu ma astept la mari realizari si proastele maniere sa refuz ajutorul profesoarei (v-am mai spus oare ca sunt teribil de nesuferita ca si cursant?).
m-a suportat cu rabdare in cele patru sedinte si uneori chiar m-a convins sa o las sa contribuie la solidificarea capodoperelor mele, cat sa nu se faca bucati pana la cuptor.
acum i le-am lasat in grija, sa le usuce si sa le coaca. pamantul are ritmul lui, caldura si uscaciunea il cuprind treptat. doar ca atunci cand vor fi coapte, din viata din ele pe care o simteam intre palme nu va mai ramane mare lucru...
7 comentarii:
dupa ce vor fi coapte le vei simti in alt mod, vor fi altceva, dar tot frumos. eu astept si episodul 5...
vasul-peste va fi o frumoasa fructiera :D
Simona,
multumesc de incredere, mi-ar placea sa continui.
poate doar daca le ard la tine in cuptor...
in lumea urbana nu prea am unde face focul potrivit...
abia daca pot arde lumanari, hartii si frunze...
April,
daaaaa, am sa pun coacaze sau afine in ea, sa semene a icre negre :)
si sufletul? dupa ce destinul il modeleaza dupa cum ii cheful, in ce se coace el?
ombun, cred ca in coaja proprie. adica in trup. cand trupul incepe sa crape, sufletul e copt :)
ce frumos ai spus! cand trupul incepe sa crape...!
Trimiteți un comentariu