tag:blogger.com,1999:blog-7864679746187175232024-03-05T07:43:28.411+02:00metEMOrfozeajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.comBlogger579125tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-27803493842860785092022-09-10T10:59:00.001+03:002022-09-10T10:59:13.981+03:00penultimul dar de ziua mea, păpușa<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyykWOrWjtHbLCVXMpXBiD1_wbfDP3m_VLKT39ZdM1XkYP409UtFfmWfc_XQ7r6ZPwu876kD2AF7H3Vs5oehcLXjpuOMsB_eNf0XRNsZJq6VDEkn21K-yeHY9mslIB68RpKk8ZiFysldMidzD1lh2WZzz-xTVAz1FKkZwQ-fs6YXPeIPmvs0HYgulbqQ/s2576/poza%20papusa.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; "><img alt="" border="0" height="320" data-original-height="2576" data-original-width="1188" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyykWOrWjtHbLCVXMpXBiD1_wbfDP3m_VLKT39ZdM1XkYP409UtFfmWfc_XQ7r6ZPwu876kD2AF7H3Vs5oehcLXjpuOMsB_eNf0XRNsZJq6VDEkn21K-yeHY9mslIB68RpKk8ZiFysldMidzD1lh2WZzz-xTVAz1FKkZwQ-fs6YXPeIPmvs0HYgulbqQ/s320/poza%20papusa.jpg"/></a></div>
care nu și-a găsit numele. Sau l-a pierdut atunci când eu n-am reușit să o fac pe ea așa cum îmi imaginam. Au rămas un Z, un A și cam atât. Mi-a fost greu să o fac: multe mi s-au arătat, dar multe n-au vrut/putut să se arate, sau am înțeles abia după. Aș fi abandonat de mai multe ori, dar mi-am promis-o, și trebuia să o aduc pe lume. Câteva erori au mai putut fi reparate, altele ascunse. Celelalte, asumate, au trebuit să înfrunte și gura lumii. Mi-a devenit mai dragă, mai a mea, abia când unii i-au văzut diferențele față de ceea ce, în mintea lor, ar fi trebuit să fie o păpușă. Desigur, nu îi va intâlni vreodată :)ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-10121059574354768302021-09-26T20:09:00.001+03:002021-09-26T20:09:20.480+03:00Clopote<p>Mă legăn printre ceilalți, prinsă de vocea ta.</p><p>Sunetele mă fac suplă, mă strecor printre ei fără să îi ating.</p><p>Nu-ți ascult cuvintele, nu-mi plac.</p><p>Dar vocea, ah, vocea, mă face să-mi infășor toate gândurile, răsucindu-le în jurul ei. </p><p>Și da, mi-ar plăcea să-mi spui asta, și asta, și asta... și probabil că n-aș asculta nici cuvintele astea, </p><p>Pentru că vocea ta m-ar duce mai departe, mai adânc </p><p>Printre litere, printre sunete guturale de dinainte de limbaj,</p><p>Printre globule, dendrite și hormoni, </p><p>Printre strămoși, destine și blesteme,</p><p>Până la rădăcină, până la sămânță, până la întârziata înflorire. </p>ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-37230543137304499892021-05-23T13:03:00.002+03:002021-05-23T13:03:18.280+03:00În echilibru<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgS60Qo5UEzPaO_6mIzh7ssfv8Qz80MPoVb93cUki7beFlYYJF_Ro9ZOXOGRB1IRv22LCsvBU4Fk2Jgpw5p6jcaqGNzpM-Wq8gtSYnHOa8tuSYQAxhWDihhWB3cKkxiB9MQBn0sCuz9tM4Q/s1024/e9db4c7e5c23258ebf612b846027423a.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="564" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgS60Qo5UEzPaO_6mIzh7ssfv8Qz80MPoVb93cUki7beFlYYJF_Ro9ZOXOGRB1IRv22LCsvBU4Fk2Jgpw5p6jcaqGNzpM-Wq8gtSYnHOa8tuSYQAxhWDihhWB3cKkxiB9MQBn0sCuz9tM4Q/s320/e9db4c7e5c23258ebf612b846027423a.jpg" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;">Cândva, cu multă
vreme în urmă, am căzut din cer și m-am adăpostit pe malul apei. Am vrut să vărs apa pe
care o adusesem de sus, doar că apa asta nu s-a terminat niciodată. Am stat
câțiva ani pe malul râului și am așteptat. Ploi de stele, niciuna ca mine. Ploi
cu apă dulce, asemenea celei care mi se revărsa din mâini. Ploi cu apă sărată,
care treceau prim corpul mei și ajungeau în cele din urmă tot în râu. Ploi cu
pietre, de care mă apăram. Oameni căzând fulgerați din turnuri, spălându-și
rănile și trecând mai departe. Cei care se mai puteau ridica...</div><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">În cele din urmă,
am ridicat vasele, curioasă să vad ce se va petrece cu apa aceea. Nu și-a oprit
curgerea, dar nici nu s-a revărsat. Apa s-a ridicat și s-a îmbrățișat făcând o
punte de lumină între cele două vase. Mi-am ridicat și eu privirile, apoi m-am
ridicat cu totul. Apa vie și îmbrățișată mi-a dat aripi și putere. Am să susțin
vasele în continuare câtă vreme tensiunea dintre ele poate îmblânzită în mâinile
mele.<o:p></o:p></span></p>ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-62379488230717524882021-05-03T09:26:00.001+03:002021-05-03T09:26:39.048+03:00Steaua<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiaCikfjemfH68Ul103cWJVQ4Wuuf5VN6u0xf7hMOV01QhjUbgUiMPojMlmWvbr0jFetWPmjvDW9TKcoFV9ip3CAHc_FjTk9AwI8Wap8ahEa7VnREDi0SNbqxav1J43cVOS5YZroEMFftO/s1566/steaua.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1566" data-original-width="826" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjiaCikfjemfH68Ul103cWJVQ4Wuuf5VN6u0xf7hMOV01QhjUbgUiMPojMlmWvbr0jFetWPmjvDW9TKcoFV9ip3CAHc_FjTk9AwI8Wap8ahEa7VnREDi0SNbqxav1J43cVOS5YZroEMFftO/s320/steaua.jpg" /></a></div><div style="text-align: justify;">A noua stea a căzut pe pământ. A opta s-a mărit de spaimă și a rămas cu brațele întinse în încercarea de a o prinde. Celelalte șapte și-au strâns miezul în ele însele, înfigându-și mai bine colțurile în cer. </div><p></p><p style="text-align: justify;">A noua stea își spală praful de pe piele. Nu îl simte al ei, ci al Pămâtului. Și totuși râul sclipește a praf de stele. </p><p style="text-align: justify;">Iar cel care o privește vrăjit vede doar lumina.</p>ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-48158424848082984852021-01-18T20:37:00.000+02:002021-01-18T20:37:00.828+02:00nu vreau sa ma intorc<div align="justify"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiH5a08z_G5uY1z-D6HNPLaKabGkmnF-corNbNadOjqNQxsq8L3tLHb4ZdVU3tJXQxBT3FEwbCUVMgJQAr4zkyo6b8BSF2IuOdg8E32I71lvbVswlU_HMztkYB6dzEwQE0fPS1g_s6kOLsx/s1600/Forest_Folklore_2+-+Copy.jpg"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5568082737818863442" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiH5a08z_G5uY1z-D6HNPLaKabGkmnF-corNbNadOjqNQxsq8L3tLHb4ZdVU3tJXQxBT3FEwbCUVMgJQAr4zkyo6b8BSF2IuOdg8E32I71lvbVswlU_HMztkYB6dzEwQE0fPS1g_s6kOLsx/s320/Forest_Folklore_2+-+Copy.jpg" style="cursor: hand; display: block; height: 320px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 185px;" /></a> isi scutura bombanind nisipul din felinar si atarna apoi felinarul in cui.</div><div align="justify">nu voia sa se intoarca, desi cainele slabanog care se tinuse discret dupa el tot drumul il tragea din cand in cand cu dintii de haina intr-o anumita directie.</div><div align="justify">nu voia sa dea si altora din lumina lui, dobandita cu atata truda. si, de fapt, cui ar fi putut sa o dea? prostimii? ce sa faca cu ea? mai-marilor din uneltirile carora cu greu scapase? ca sa ramana in veci sclavul lor?
cainele scheuna flamand si lui i se facu mila de el. ,,mars, potaie, du-te singur inapoi! eu traiesc doar cu lumina, nu am ce sa-ti dau!"</div><div align="justify">se aseza, oftand, sub propriul felinar si adormi cu ochii deschisi, de multa vreme orbiti.</div><div align="justify">.</div><div align="justify"></div><div align="justify"><em>(inspirata din meditatia asupra arcanei IX din Tarot</em><em>).</em></div>ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-78868584648372769082020-07-20T22:22:00.002+03:002020-07-20T22:22:33.991+03:00Brainstyling<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgymzWsOJx2CXXprQs5_k5iPvWRsDUvqorEIjeUO880Nx4baaPGoaDuUW1FjUtNaiMW640PRJPr8itlxYYLRrexoUvSpWC2YoUHYc_cR6WPCFXxJvhyghnMb5MyY1fZelj0ZQVvDZo_MS3G/s1600/salon.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="480" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgymzWsOJx2CXXprQs5_k5iPvWRsDUvqorEIjeUO880Nx4baaPGoaDuUW1FjUtNaiMW640PRJPr8itlxYYLRrexoUvSpWC2YoUHYc_cR6WPCFXxJvhyghnMb5MyY1fZelj0ZQVvDZo_MS3G/s320/salon.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
La exterior, o frizerie ca oricare alta, în care n-aș fi intrat
în mod obișnuit.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>În vitrină, câteva instrumente
barbare și o poză cu imaginea arogantă a unui bărbos care nu-mi spunea nimic. Întotdeauna când vreau să mă tund aleg o
femeie, la fel ca pentru orice alte servicii destinate corpului. Și medicul meu
e tot femeie, personal trainerul la fel, și chiar și când <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>m-am gândit să-mi fac un tatuaj, mi-am
încredințat pielea tot unei femei. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Doar că acum nu am mai avut de ales, iar cei care mi l-au recomandat,
mi-au spus că e singurul care face asta. Pentru majoritatea lumii frizer,
pentru câțiva care au avut curiozitatea sau curajul să se dea pe mâna lui,
brainstylist. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Așa că, negăsind alt leac pentru migrenele din ce în ce mai
dese și mai chinuitoare, mi-am făcut programare la el. Tâmplele îmi pulsează și
abia văd locul. Dar nu are cum să fie în altă parte, intru în frizeria care
arată destul de dubios și întreb de E. Eu sunt, zice, răsucindu-și scaunul spre
mine, dacă ești F, te așteptam.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Intru și mă uit în jur. Salon obișnuit de frizerie, dar E.
se ridică și închide ușa, deschide alta, apoi mă conduce prin niște coridoare
destul de întortocheate și întunecoase în altă încăpere, care seamănă foarte
bine cu cea de la intrare.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nu pot să mă mir și nu îmi pun nici o întrebare, în camera sunt
prea multe detalii pentru durerea mea. Mă așez sau mă prăbușesc pe scaunul din
fața oglinzii și dau să închid ochii.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
E. stă în spatele meu și și-a pus mâinile pe umerii mei să
mă linștească sau să mă așeze mai bine în scaun. Mi-a adus un pahar cu apă și
îmi pune o compresă rece. Spune că trebuie să îmi explice înainte de a începe,
să îmi povestească despre el și despre ce va face și că voi uita tot ce îmi va
spune, dar dacă voi dori, va reveni cu detalii după ce termină. Știam asta de
la cei care m-au trimis la el, așa că eram pregătit să înregistrez și speram să
nu își dea seama. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Oricum, am apucat să înțeleg că eram primul client pe care
îl trata în plină criză… și n-am mai apucat să mă îngrijorez pentru că vorbele
lui, orice ar fi spus m-au adus pe muchia aceea în care atenția plutește
desprinsă de simțuri între exterior și interior, agățată de voce, fără să mai
înțeleagă…<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pe măsură ce vorbește îmi devine din ce în ce mai simpatic,
durerea scade și pot ține ochii deschiși. Își plimbă liniștitor mâinile prin
părul meu, iar când privesc în față, în oglindă îmi văd creierul pâlpâind slab,
în ritmul degetelor lui care îmi trec prin păr. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Imaginea e clară și detaliată, probabil o proiecție, mi-ar
fi plăcut să am și eu ceva asemănător după care să învăț pentru examelne:
vedeam și aproape recunoșteam prin transparență structurile nervoase care
păreau că se înfioară sau se zbârlesc la atingere.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Oare asta să fie tot? o transă oarecare și o hologramă a
creierului?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
E. mă trage ușor și simetric de câteva șuvițe iar în oglindă
se vede cum îmi masează direct hipocampul, apoi face câteva cercuri ușoare în
jurul amigdalei, iar eu, relaxat și aparent deplin conștient simt impulsul de
nestăvilit să-i povestesc o amintire care a țâșnit acum brusc, printre degetele
sale. Pe măsură ce povestesc îl văd că adună firele subțiri, le răsucește pe degete
și trage ușor. Am uitat ce am spus, dar am senzația clară că are legătură cu
firele de păr sau de ce or fi din mâna lui. Îl privesc <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>un pic îngrijorat și îmi face semn că le ține
bine, apoi le pune într-un plic pe ca re scrie câteva cuvinte. Înțeleg că o să
îmi dea plicul la plecare, așa că nu insist. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Acum simt<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>că mi se
face somn, așa că închid ochii. Am să-i mai deschid din când în când să văd ce
se mai petrece în oglinda din fața mea… dar deocamdată e atât de bine în starea
asta de absență a durerii, că nu mă mai interesează nimic.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Începe din nou să îmi spună ceva, cu degetele mari glisând
pe marginea girusului postcentral, și mă simt de parcă mi-ar fi masat întregul
corp… La un moment dat insistă puțin pe marginea șanțului interemisferic și
pare să scoată și de acolo ceva… nu-mi dau seama bine ce, dar locul rămâne mai luminos
după aceea.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am povestit multe, și eu și el în noaptea aceea… pe masa de
alături se strânseseră mai multe plicuri, iar holograma din oglindă strălucea
aproape festiv…<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Când m-a anunțat că a terminat, ferestrele începeau să se
lumineze. M-am ridicat amețit, dar bucuros. Voiam să merg acasă și să dorm, iar
după aceea să ascult înregistrările… Dar când m-am întors spre el, entuziasmul
mi-a scăzut. Într-o mână ținea plicurile cu șuvițele de păr sau, naiba știe,
chiar cu amintirile mele, iar în cealaltă reportofonul care îmi căzuse din
buzunar în timp ce mă ridicam. Nu părea supărat, dar îmi dădeam seama că am de
ales, și că, oricum, ceva am pierdut. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am ridicat din umeri și I le-am lăsat pe amândouă. Oricum,
migrena dispăruse și asta era cel mai important. Aveam amintirea experienței
din noaptea asta, cele vechi n-aveau decât să dispară.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Am ieșit din frizerie și m-am îndreptat spre stația de autobuz.
Primele autobuze trebuiau să ajungă în scurt timp. După ce dorm, am să merg la
o altă frizerie, una normală. Și de data asta mă rad complet.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-28026101639678436922020-07-19T09:17:00.003+03:002020-07-19T09:17:52.984+03:00Oglinda de pe foc<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4mqvM41CCNEGQFz097XKkhE-SAqTTTlfBYXaOSZ6YpqjxP1Izv8h1gT9gJYdi4ejtffZ9TrIgHM1PdHD4SuE4Wi1FsbHNKZGbX3_fe50apd-EEnLgtMEuQYX6VsOXG-l3i0bPYaEowjl1/s1600/sirop.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="960" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4mqvM41CCNEGQFz097XKkhE-SAqTTTlfBYXaOSZ6YpqjxP1Izv8h1gT9gJYdi4ejtffZ9TrIgHM1PdHD4SuE4Wi1FsbHNKZGbX3_fe50apd-EEnLgtMEuQYX6VsOXG-l3i0bPYaEowjl1/s320/sirop.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
Privitul în foc are în el întotdeauna forță hipnotică. Privitul într-o oală care fierbe, pusă pe foc, te aduce în realitate mai ales dacă trebuie să amesteci permanent în ea. Privitul în oala ridicată de pe foc, după ce toată fieberea s-a oprit are, de asemenea, ceva magic, de conexiune cu <a href="https://metemorfoze.blogspot.com/2009/06/cum-se-face-literatura.html" target="_blank">spiritul vișinelor</a> fierte într- altă lume, într-o altă viață, când gustul vieții era complet: dulce-acrișor-amărui. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-86714421260791663892020-06-06T13:37:00.002+03:002020-06-06T13:37:18.400+03:00Mărunt de mărgele<div style="text-align: justify;">
Caut cu palmele în jurul meu, descriind cercuri mărunte. Am răsturnat cutia cu mărgele, dar mi-e lene să mă ridic să aprind lumina. Mai am nevoie doar de câteva care se vor potrivi foarte bine. Le găsesc și le presez foarte bine cu vârfurile degetelor, aducându-le către vârful de ac. Mărgelele sunt mărunte, și în lumina slabă a serii nu se mai vede golul din centrul lor. Dar degetele mele le știu bine forma și după câteva răsuciri le aduc în poziția potrivită. </div>
<div style="text-align: justify;">
Niciodată nu am făcut gestul acesta în mod conștient așa că nu știu dacă introduc acul prin găurile mărgelelor sau înșir mărgelele pe ac. La un moment dat am să încerc să fac asta în mod conștient, dar nu acum. Acum e mai important să reintru în transa gesturilor mărunte, transă în care toate lucrurile mărunte se potrivesc între ele.</div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-9773855182096813152020-05-01T10:39:00.002+03:002020-05-01T10:40:59.625+03:00cuvintele, oasele<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFsXz9kW-4Xy_Vl_KLhbPZORU_hTJtmFHXBONJ2Xhgtz1THF4DzlJ4rq01K5D3GtwV6qhlxbDFW-NoZOebnzadSzfVuz-BmJXiJpSPxt24Bw-HHREM6KJv9to4ijZbN9KR_QVlqWhEnYNr/s1600/13aa5851f450983e0bca8081ce1dbb12.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="401" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFsXz9kW-4Xy_Vl_KLhbPZORU_hTJtmFHXBONJ2Xhgtz1THF4DzlJ4rq01K5D3GtwV6qhlxbDFW-NoZOebnzadSzfVuz-BmJXiJpSPxt24Bw-HHREM6KJv9to4ijZbN9KR_QVlqWhEnYNr/s320/13aa5851f450983e0bca8081ce1dbb12.jpg" width="213" /></a></div>
<a href="https://s106.photobucket.com/user/poetic_journey/media/LGZS6RA8OP/words.jpg.html?sort=3&o=10" target="_blank">sursă imagine</a><br />
doar ele rămân, după ce ritmul s-a dizolvat, după ce imaginile s-au decolorat, după ce cântecul a ieșit din ele, după ce filmul s-a terminat și s-a uitat.<br />
uneori, s-au risipit, alteori, dacă se țineau bine de literele din față și din spate, au rămas copilărește - bătrânește împreună.<br />
un arheolog bun le curăță de praful timpului și le așează în sertare din viitor.<br />
din când în când le citește, le ascultă, le pierde unele printre altele. le leagă de altele din mintea sa, le caută, le aleargă și uneori stau.<br />
cu câte un cuvânt-os în mână, atingându-l alene cu gândul, începe să cânte, iar pe os se învârte povestea, care n-are cum să fie aceea.<br />
dar e poveste, și sertarul înflorește din nou, și lumina intră din nou pe ferestre.ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-72989413359363387152020-04-21T21:23:00.001+03:002020-04-21T21:23:13.020+03:00de la distanță<div style="text-align: justify;">
am deschis laptopul și m-am așezat în fața lui cu un castron cu căpșuni curațate și spălate. mă uit la ceas... mai am câteva minute până la întâlnire.</div>
<div style="text-align: justify;">
aș putea să mănânc din căpșuni înainte să te văd, dar ți-am promis că nu o fac fără tine. </div>
<div style="text-align: justify;">
nu ne întâlnim de mult timp, până acum ne-am văzut de câteva ori la o cafea. o singură dată mi-am luat un gin, tu ai rămas cu cafeaua și mă priveai amuzat.</div>
<div style="text-align: justify;">
te văd pe ecran și aș vrea să întind mâna, să trec prin ecranul meu, să trec prin ecranul tău, să te ating. nu pot, desigur, și îmi urcă în gât un fir subțire de disperare, oare cât timp o să treacă până ne vom putea atinge? cât de ușor o să ne fie?</div>
<div style="text-align: justify;">
bag mâna în castron, iau o căpșună și o ridic până la jumătatea ecranului, acolo unde îți văd buzele.</div>
<div style="text-align: justify;">
zâmbești, deschizi buzele și te faci că o prinzi. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSWAl55wE2ekF5sLceLTx6NXkeqCyDQrI7UZmX8ejurUnG7tCdzJUXv8vBIQ4RSeqHtS-9U2f8y0NJkr5wkRKkspVkkRk_-3LSa-pkTtELIlLhyphenhyphenV0GSz9R7e9B3hkf70xOonGDJS8epnbr/s1600/eating-strawberry-shutterstock_187224944.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSWAl55wE2ekF5sLceLTx6NXkeqCyDQrI7UZmX8ejurUnG7tCdzJUXv8vBIQ4RSeqHtS-9U2f8y0NJkr5wkRKkspVkkRk_-3LSa-pkTtELIlLhyphenhyphenV0GSz9R7e9B3hkf70xOonGDJS8epnbr/s320/eating-strawberry-shutterstock_187224944.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
două picături cad pe tastatură, le șterg repede, iar când ridic privirea te văd mâncând-o cu poftă. </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
sunt un pic geloasă - de unde ai căpșunile?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
apo îmi dau seama că sunt cele din castronul meu, care acum e dincolo de ecrane, în fața ta...și nu am apucat să mănânc încă nici una!</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
mă privești serios și mă întrebi: acum ai curaj să mă atingi?</div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-25843960802486409072020-04-09T20:59:00.002+03:002020-04-09T20:59:19.254+03:00de pe drum. cu tine. sau nu erai tu?<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkF1w1QTbajui-uhjUUZNh3BlElwHapVD7J1Dk4zXhHsdkmH9SVuWxmfpwwhuF-tZNeBkNxnPs1WxrdxiLwIy0GSOBiUkVC5MB3kHkyNfuvnPm31jD4drKtB2futPvxdDmsvHMTkIUF6Zr/s1600/d1a5cc99e240591db113023438329fce.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="756" data-original-width="564" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkF1w1QTbajui-uhjUUZNh3BlElwHapVD7J1Dk4zXhHsdkmH9SVuWxmfpwwhuF-tZNeBkNxnPs1WxrdxiLwIy0GSOBiUkVC5MB3kHkyNfuvnPm31jD4drKtB2futPvxdDmsvHMTkIUF6Zr/s320/d1a5cc99e240591db113023438329fce.jpg" width="238" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">M-am trezit când soarele era deja sus iar celălalt plecase. Nici o urmă,
nici o umbră, nici un nor.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>O zi nouă,
fără nici o direcție, fără nici un scop al zilei, doar undeva, amintirea
direcției și a scopului cel mare, întoarcerea la locul de unde am plecat. Și
amintirea celuilalt, care ar fi putut fi oricine sau ar fi putut deveni cineva anume,
dacă ne-am fi mai apropiat puțin.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Merg pe drum cu păcere, parcă fiecare pas pe care îl fac mă așează pe drum.
Uneori îmi rătăcesc privirile printre copacii de pe drum. Mă opresc în dreptul
câte unuia care parecă vibrează mai puternic, privesc puțin printre crengi,
apoi îmi las ochii să se așeze pe frunze. Respir adânc și plec mai departe.
Spre prânz mă așez pe rădăcinile unuia. Stejar, cu coroană bogată, fără rod
anul ăsta. Îl simt asemenea mie, liber. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Închid ochii pentru o vreme, bcurându-mă de aer. Deasupra mea, o pasăre
micuță începe să cânte. Inspir și cîntecul, odată cu aerul, îmi umplu plămânii
cu el.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Treptat, cântecul se schimbă,
devenind aproape omenesc. Ritmul e același, dar melodia... unde am mai auzit-o?
În fața ochilor mei întredeschiși se conturează silueta omului de aseară.
Zâmbesc și deschid ochii de tot. Inspir și prezența lui. Zâmbește și el.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Deocamdată nu se întâmplă nimic, orice e posibil. Putem să zâmbim și să
plecăm mai departe, fiecare pe drumul său, sau putem să parcurgem împreună o
bucată de drum, lăsându-ne transformați unul de celălalt. Nu știu cum e mai
bine și nu îmi doresc nimic. Pare că am de făcut o alegere, suprapusă sau nu
peste lungul și de alegeri făcute de cea care am fost înainte de a porni la
drum. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Cumva, în toate viețile anterioare am făcut aceeași alegere, indiferent de
situație. Și acum știu că indiferent dacă spun da, nu sau poate, hai, stai,
rămâi sau du-te, ia-mă sau lasă-mă, viața se va rostogoli la vale în același
mod. Să mai încerc o dată? Să sper că de acum/aici, totul va fi diferit?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Unde mergi?</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> Îl întreb.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De fapt mă întorc. Merg la
capătul celălalt, acolo unde mergi și tu. Sau de unde vii... așa că e firesc să
ne întâlnim. Chiar daca aparent nu mergem împreună. Sau mergem împreună?<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">De ce am merge împreună? <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Zâmbetul lui devine ascuțit. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Pentru
că eu am o hartă</i>. O scoate din buzunar și o întinde în fața mea. O privesc
și mi se pare incredibilă. E scrisă și desenată de mână, cu scrisul meu... Și
totuși... fac un efort și îmi amintesc. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nu
asta e harta corectă</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Pentru prima dată siguranța lui se clatină. Mai încearcă o dată. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Am furat-o dela tine. Știu că ai căutat-o.
De ce ai fi căutat-o dacă nu ar fi fost asta? <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Nu pe asta o căutam... fiecare
din voi a furat harta valabilă în acea clipă. Când ai furat-o tu pe asta, deja
o pierdusem pe următoarea</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">...<o:p></o:p></span></div>
<br /><br />
<a href="https://www.flickr.com/photos/albertotem/7099103775" target="_blank">sursă imagine</a>ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-45347988687728248562020-04-02T22:41:00.001+03:002020-04-02T23:16:15.047+03:00prin pădure<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxSR0FOmNVQsi5LDheadnlkwtdhRlQlWcLnawcBlHwz406-M6vslnISS0PFIQWuUK3bh9E4bN4YpBuwAXhVwo3Qa9tn9H2FT3708yinze-aAFPKw5UYMoDhgmNh-rK1RTb3T8K6Zimw_43/s1600/55882232_10156201693858297_8145428734111907840_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="937" data-original-width="750" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxSR0FOmNVQsi5LDheadnlkwtdhRlQlWcLnawcBlHwz406-M6vslnISS0PFIQWuUK3bh9E4bN4YpBuwAXhVwo3Qa9tn9H2FT3708yinze-aAFPKw5UYMoDhgmNh-rK1RTb3T8K6Zimw_43/s320/55882232_10156201693858297_8145428734111907840_n.jpg" width="256" /></a></div>
du-te, du-te în pădure - mi-au zis toate. dar niciuna nu mi-a mai zis nimic altceva. nu știau să-mi spună de ce. nu voiau să-mi spună cum a fost pentru ele. am crezut că e o păcăleală, am crezut că nici ele nu știu despre ce vorbesc. nu, nu e. și nu mă interesează dacă celelalte știau.<br />
e real, dar nu pot să-ți spun. trebuie să mergi tu însăți. eu mă întorc curând. mi-a rămas o bucată de piele acolo.ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-28518166166013035462020-04-01T00:40:00.003+03:002020-04-01T00:40:58.824+03:00în chihlimbar<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-xxUOXZNuGOuio-l5tl7T44GhD5U8sr4VVgJWNhPPeFOW7Iz2uZU7aeG9sLnHpT910Zu1IcwvSQ3tB_YAuT42nH8R7wmBcZ7eGwj9T831WH029iU8-FuvlC-JaMC5ra36ED-qGsz1mc7l/s1600/55704618_797859090581334_8590123347222724608_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="915" height="251" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-xxUOXZNuGOuio-l5tl7T44GhD5U8sr4VVgJWNhPPeFOW7Iz2uZU7aeG9sLnHpT910Zu1IcwvSQ3tB_YAuT42nH8R7wmBcZ7eGwj9T831WH029iU8-FuvlC-JaMC5ra36ED-qGsz1mc7l/s320/55704618_797859090581334_8590123347222724608_n.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
așa o să-mi rămână amintirea întâlnirii noastre, ca prinsă în chihlimbar.</div>
<div style="text-align: justify;">
așa a fost și lumina din după-amiaza aceea de primăvară-vară-toamnă sau numaiștiuce.</div>
<div style="text-align: justify;">
cred că vară, pregătisem pe măsuța alăturată dulceața și cafeaua, și paharele cu apă rece. nu le pusesem încă pe masă, voiam să prind mai întâi chipul tău în lumina aia dulce. </div>
<div style="text-align: justify;">
am intrat în același timp pe ușă și mi-a fost teamă că ai fi putut să te așezi pe locul din umbră. sigur, m-aș fi bucurat să te privesc și acolo, dar chipul tău de umbră îl știam deja... ai ezitat puțin, căutând cu privirea în semiîntunericul camerei încă necunoscute. m-am așezat eu întâi și m-am făcut că nu observ mica grimasă de pe fața ta din clipa în care ți-ai dat seama că urma să te așezi în lumină. era prea multă bucurie în ochii mei ca să te superi așa că n-ai mai zis nimic. ți-am fost recunoscătoare și ți-am mulțumit în tăcere. </div>
<div style="text-align: justify;">
apoi ne-am privit lung, zâmbind din când în când. și apoi eu am mâncat dulceața iar tu ai băut cafeaua. și ne-am zâmbit din nou. </div>
<div style="text-align: justify;">
și apoi ai plecat, iar eu am rămas privind îndelung pata de soare, până când s-a întunecat. în seara aceea n-am mai aprins lampa.</div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-13937557260748436352020-03-30T23:31:00.002+03:002020-03-30T23:37:39.683+03:00și în seara aceea am ieșit în oraș<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjP5O0PqCGn6a5z0Je1XfrQbhrABHeYNJ1Bu-xfKPGBgNWd3mkufYvED2rujEsNvZriMLNZR35Ww6jlcdRkzcI45FtGWm1FaZ9Dv8tqSPALnzTWBy_6K7yVXABSpYCa-b0l31bnxObSpKPq/s1600/984c62716b197b883371fe090717c966.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="350" data-original-width="232" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjP5O0PqCGn6a5z0Je1XfrQbhrABHeYNJ1Bu-xfKPGBgNWd3mkufYvED2rujEsNvZriMLNZR35Ww6jlcdRkzcI45FtGWm1FaZ9Dv8tqSPALnzTWBy_6K7yVXABSpYCa-b0l31bnxObSpKPq/s320/984c62716b197b883371fe090717c966.jpg" width="212" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><i>Te-ai însănătoșit
curând. N-am uitat cât de brusc te-a lăsat fierbințeala, în câteva clipe ai
fost din nou în picioare. Pe urmă am ieșit în oraș amândoi. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Lumea se
răsturnase între timp și noi ne atingeam să mai simțim un pic de răcoare, în
aerul devenit fierbinte. Te priveam amuzată, încercând să-mi alung teama: oare
suflul febrei tale fusese cel care făcea acum lumea să ardă? Te întrebam asta
pe jumătate în glumă, sperând că dacă te vei simți suficient de flatat vei găsi
puterea să faci seara aceea să semene cu toate serile de dinainte de marea febră.
Știam că nimic nu va mai fi la fel. Nici noi, iar glumele cu care ne învăluim
încearcă să păstreze sâmburele vieții de până atunci viu.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am intrat în
cârciuma aproape pustie și ne-am așezat la masa de lângă ușă. Ușa trebuia să
rămână deschisă – să respirăm? Să fugim? Am cerut o sticlă de vin roșu și am
așteptat să ni se toarne în pahare, fără să mai spunem nimic. Apoi, am ridicat
paharele unul către celălalt, dar nici acum n-am mai știut ce să spunem. Oamenii
treceau în fugă prin fața ușii, alergați parcă de vântul fierbinte. Oare va
trebui să plecăm și noi? Unde? <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ne-am privit și
am înțeles că vom rămâne aici, cel puțin în seara asta. Dacă lumea urma să
dispară, nu avea sens să ne petrecem ultimele clipe alergând spre nicăieri. Vinul
era bun, vinul e bun și noi încă ne privim, ne simțim unul pe celălalt cum ne
atingem privirile și marginea paharelor.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am băut împreună
toată sticla. Treptat au revenit și cuvintele. Am ieșit ținându-ne de mâini și
râzând. Pe străzi, praful roșcat și fierbinte dansa în jurul nostru și am
început să dansăm și noi. Ne îndreptam spre casă, spre inima orașului care
bătea mocnit, vărsându-i pe ceilalți spre margine. Poate că dacă ei fug, orașul
se va mai răcori. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Te țin strâns de
mână, vinul a îngustat străduțele, casa se îndepărtează. Mă tragi după tine,
ninge cu cenușă, praful roșcat și fierbinte s-a întunecat. Mă lipești de zid și
mă acoperi cu corpul tău, să nu văd râurile de lavă care șiroiesc pe străzi. Dacă
asta a fost, fie și așa, să murim împreună. Așa visam de când ne-am iubit prima
dată, doar că îmi imaginam că va fi mult, mult mai târziu. Am închis ochii.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">...și în cele din
urmă m-am trezit. Fusese rândul meu la febră. Dacă pot să mă ridic din pat,
deseară vreau să ieșim în oraș. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
text scris în urma unei provocări: cea mai apropiată <a href="https://carturesti.ro/carte/vita-brevis-19673995" target="_blank">carte</a>, pagina 55, ultima propoziție.ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-70018096958360270082020-01-24T23:23:00.000+02:002020-01-24T23:23:19.055+02:00.... cineva scrie un comentariudincolo, pe Facebook. unde m-am mutat cu atitudine de gura-casca, in momentul in care relatia cu blogul a devenit mai discreta.<br />
in valul de semne, cineva posteaza ceva. care ma provoaca, imi da fiori, frisoane sau fantasme. citesc, privesc sau ascult. si da, asta era, si vreau sa-i spun, sa-i scriu, sa spun ca da, si eu, exact asa, si cum de s-a potrivit, ah... im imaginez fara sa vreau sau uneori chiar vreau ce se afla in spatele postarii, da, chiar asta, si abia astept sa-i raspund, sa scriu, sa (ma)conectez cu propria-mi proiectie.<br />
doar ca cineva scrie un comentariu si astept putin, poate ca...<br />
...si ma desumflu treptat. pentru ca distanta creste brusc. e altceva, alta conexiune, cu alta realitate.<br />
asa ca raman sa citesc dialogul care se construieste, pastrand doar placerea de a imi imagina acum cele doua realitati / imaginatii care traiesc iluzia conexiunii. atat de diferita de ce ar fi putut sa fie.<br />
<br />ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-43716116078702085682020-01-07T11:08:00.000+02:002020-01-07T11:08:26.614+02:00,,steaua straluceste" si lectia despre mantre<div>
cu multi ani in urma, si vreo cateva zile, ma plimbam pe strazi, ascultand colinde. </div>
<br />
<div>
ma gandeam la sunete si la puterea lor de a schimba. <br />
ascutam ,,steaua sus rasare", in mintea mea si in afara ei, in doua variante. si observam modul in care mi se schimba starea la fiecare trecere a uneia sau alteia dintre ele prin mintea mea.<br />
<br />
si imi aminteam si de plimbarea de pe malul marii, cand de pe plaja se auzea muzica de la diversele discoteci din Costinesti. fiecare - o bucata muzicala, o lume, o stare.<br />
vindecator. sau, macar, revelator.</div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-69881356958447407222020-01-06T23:34:00.004+02:002020-01-06T23:34:49.583+02:00intretimp<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJMTJFJZusPb-zCzpWj1e5nDi5Evk4P-2nlXInd5_0KrBV4Se7hyWaXYaw5lXNzc2OawvUoHlTEr1vZf4s0OPEiUwwbxVLjhKz2y7Y8wjydD5-YX8cgqItwnbJmABdl9fqEQzDgej5L7aT/s1600/Winter_Arm_copy_l.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1280" data-original-width="1280" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJMTJFJZusPb-zCzpWj1e5nDi5Evk4P-2nlXInd5_0KrBV4Se7hyWaXYaw5lXNzc2OawvUoHlTEr1vZf4s0OPEiUwwbxVLjhKz2y7Y8wjydD5-YX8cgqItwnbJmABdl9fqEQzDgej5L7aT/s200/Winter_Arm_copy_l.jpeg" width="200" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
vreau sa te vad, nu vreau sa te vad.</div>
<div style="text-align: justify;">
mi-e dor de tine, dar nu mai stiu ce sa iti spun cand te vad. mi-e dor de mine de cand intalnirile cu tine erau cele mai importante evenimente ale lunii, ale lumii. pentru ca au trecut zile, luni, ani, vietile s-au rostogolit, nu mai suntem aceiasi, poate au trecut mai multe vieti de cand nu ne-am mai spus ceva cu sens.</div>
<div style="text-align: justify;">
e un efort prea mare sa iti povestesc, sa inventez sau sa gasesc tonul potrivit, desi nu mi-ar trebui prea mult, pe vremuri imi era usor sa pun o singura scanteie, iar apoi sa te ascult ca si cum am fi vorbit amandoi. vreau sa ma uit la tine si sa imi povestesti fara sa trebuiasca sa iti spun nimic. timpul se scurteaza, in el nu mai incape nimic. de fapt, ar mai fi loc de o poveste, dar spatiul e stramt si uscat. </div>
<div style="text-align: justify;">
si mai visez cumva la o reinviere lenta, din povestile tale sa prind un fir care sa imi straluceasca un pic intre degete, sa radem si apoi sa incep sa inot incet spre suprafata. </div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;"><a href="https://www.1stdibs.com/art/photography/color-photography/robert-shana-parkeharrison-winter-arm/id-a_312202/" target="_blank">sursa foto</a></span></div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-8408033884719911842020-01-01T20:21:00.001+02:002020-01-01T21:46:14.981+02:00omul nou<div style="text-align: justify;">
cand urmeaza sa intalnesc un om nou, ma focalizez asupra tuturor detaliilor pe care le pot gasi. caut imagini, cuvinte, reflexe și reflecții. e ca un proces de îndrăgostire conștientă și intenționată. fac slalom ușor între dorința ce a afla și tendința de a proiecta.</div>
<div style="text-align: justify;">
apoi, câteva clipe înainte de contactul direct, caut să uit tot.</div>
<div style="text-align: justify;">
și totuși rămâne ceva, umbra unei istorii personale imaginare. care mă influențează mai mult sau mai puțin. care mă face să fac o jumătate de pas în față sau în spate față de linia de mijloc unde ar trebui să rămân.</div>
<div style="text-align: justify;">
îi zâmbesc fără să vreau, buna ziua, știi, te iubesc deja. n-ar trebui, pentru că azi te văd prima dată, dar nu m-am putut abține. în același timp sper ca tu să nu fi aflat nimic despre mine, că deh, așa ar trebui să fie relația.</div>
<div style="text-align: justify;">
și dansul începe, pentru o oră, pentru o lună sau pentru un an.</div>
<div style="text-align: justify;">
treptat, mi se face dor de persoana aceea, construită inițial. n-ar trebui, pentru că era doar o parte din mine, construită în mintea mea în jurul unui contur pe care ar fi trebuit să-l umplu doar cu lumină. lumina trece prin toate culorile, propriul meu contur se umbrește. acela e, de fapt, declansatorul nostalgiei, de mine mi-e dor.</div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-31394532598501177482019-12-31T16:15:00.000+02:002019-12-31T16:15:34.879+02:00peste prag<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgowRKpYJMGT8kDe2Xk4mJEM_-7osQQ7-7if1MkNS619QJ_K_FBhbUgrHPTQRJdSNndZAiWJM5XTgwqde1rEp_YTsjwzFcAtXr_EDyzhAd6dYI2I4DkVIp6VKHlFfGV-aXONH0tG4MU7Wnv/s1600/8c20fdead877ce974bbef6679424f960.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="320" data-original-width="192" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgowRKpYJMGT8kDe2Xk4mJEM_-7osQQ7-7if1MkNS619QJ_K_FBhbUgrHPTQRJdSNndZAiWJM5XTgwqde1rEp_YTsjwzFcAtXr_EDyzhAd6dYI2I4DkVIp6VKHlFfGV-aXONH0tG4MU7Wnv/s1600/8c20fdead877ce974bbef6679424f960.jpg" /></a></div>
<br />
bine. pa. ne vedem data viitoare.<br />
e atat de bine sa ma pot intoarce cu spatele si sa plec stiind ca si tu te intorci cu spatele si pleci, si sa nu ma doara inima.<br />
imprejurul tau in inima mea e un spatiu/timp larg, de o saptamana si multe cuvinte.<br />
imprejurul meu in inima ta e o miscare alunecoasa si un freamat de aripi de lilieci. ma strecor repede afara, nu e locul meu acolo.<br />
ma intorc in pestera mea si dau drumul liliecilor pentru zborul de seara. pe acelasi cer ziua au zburat toate pasarile.<br />
seara tarziu, dupa ce fiecare a intrat in pestera sa si si-a aprins focul, cerul e liber pentru pterodactili.ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-64100690125717696532019-12-26T22:58:00.001+02:002019-12-26T22:58:16.709+02:00banculcutimpulam o bucata de timp solid. bine înghețat. aproape fosil. la suprafață se mai topește din când în când câte un pic. picături, firimituri pe care le sug îndelung înainte de a le înghiți. pipăi apoi cu grijă bolovanul cel mare - pare intact.<br />
am nevoie de el, o să am nevoie de el când restul se apropie de sfârșit. doar să știu cu o vreme înainte, până acum a fost ok. mă simt bogată cu el în mine, mă simt speriată. o vreme a fost transparent, acum nu mai e. dar e neted, alunecos.<br />
uneori în momentele în care afară e cald, mai iese din el câte o amintire. o scutur putin si o inghesui la loc. atâta vreme cât am recunoscut-o, și-a îndeplinit misiunea, când n-am să o mai recunosc va fi ca o poveste nouă.<br />
singura dificultate e că, de când îl car după mine, îl simt din ce în ce mai greu și îmi e din ce în ce mai greu să înot liber în timpul care curge invers în jurul meu.ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-89282081645697040412019-12-24T22:23:00.001+02:002019-12-24T22:23:10.490+02:00umpic<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirVP2A0O6fXE3dz9xpg3Tcv6jaKnb6XCf_xIqGBD_xbRqayTefDDp98iSM-24oRSOGEOUbfHmqj64IpOAn80-IcAYjMngiQWyFWjNJCHvOtuzKQIgHVT0RJDN-5SvNVcZKNPH7tqXyW-l2/s1600/02a07b680d7d15e64b49e713662edea8.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="376" data-original-width="564" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirVP2A0O6fXE3dz9xpg3Tcv6jaKnb6XCf_xIqGBD_xbRqayTefDDp98iSM-24oRSOGEOUbfHmqj64IpOAn80-IcAYjMngiQWyFWjNJCHvOtuzKQIgHVT0RJDN-5SvNVcZKNPH7tqXyW-l2/s320/02a07b680d7d15e64b49e713662edea8.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
mai e putin si vine Mos Craciun. ochii mei sunt aproape lipiti, inima plina de indoiala. cu toate astea, cei din jur cred ca eu cred, asa ca nu pot sa ii dezamagesc si ma prefac entuziasta.</div>
<div style="text-align: justify;">
n-au fost in stare sa imi spuna adevarul, asa ca trebuie sa am rabdare pana cand vor intelege ca eu oricum stiu si vor rasufla usurati, ca si cum m-ar fi insotit prin dezamagire.</div>
<div style="text-align: justify;">
in cele din urma eu voi adormi, ei vor pune niste cadouri sub brad. daca Mos Craciun ar fi existat, as fi primit ceea ce ii cer de cand am auzit povestea lui. dar pentru ca nu am primit nici pana acum, imi permit sa ii modific povestea, ducand, la randul meu, ipocrizia mai departe. si maine dimineata imi adun puterile sa ma bucur.</div>
<div style="text-align: justify;">
si de fiecare data chiar ma bucur. poate, ca, pana la urma, chiar a fost.</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">sursa foto - Pinterest</span></div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-40586198581986200542019-12-21T17:19:00.002+02:002019-12-21T17:19:20.315+02:00doar fum<div style="text-align: justify;">
in vis, am trecut din nou pe acolo, aproape de locul din visul de anul trecut. tu trecusesi pe acolo doar cu cateva minute inainte. ramasese o urma de fum.</div>
<div style="text-align: justify;">
am coborat in groapa singura, dar in siguranta. am urcat din nou spre suprafata. stiam ca ai mers spre statia de autobuz. inca mai era un pic de fum dincolo de gardul parcului. prezenta ta, inca necontaminata de absenta ta. </div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-28443244453569772802019-12-15T22:20:00.001+02:002019-12-15T22:20:10.113+02:00așșșșșaaaah....<div style="text-align: justify;">
de pe pereți se scurg picaturi fierbinți, de pe corpuri se scurg picături fierbinți, pe pietrele încinse gheața troznește, din mâinile zeilor se răspândesc flăcări.</div>
<div style="text-align: justify;">
zeii au și ei trupuri umede și încinse și învârtesc cu măsiestrie bucăți mari de aer fierbinte pe care le aruncă spre noi. noi zâmbim și primim valurile, vânturile, admirăm trupurile și răsucirile lor, ascultăm troznetul bulgărilor de gheață și ne înfiorăm.</div>
<div style="text-align: justify;">
e o lume pe care corpurile noastre umede încearcă să o stabilizeze, dar mințile noastre înfierbântate se apără și atunci mergem să turnăm apă rece pe noi, să lăsăm aerul rece să ne învăluie și să ne bucurăm că putem trăi în spațiile dintre bucățile de aer, apă, gheață și foc. </div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-23160072037895932072019-12-14T22:22:00.001+02:002019-12-14T22:22:31.240+02:00de pe marginea fantanii<div style="text-align: justify;">
fantana e la intrarea in padure. sau la iesire. pentru ca oamenii si animalele sa gaseasca apa atunci cand doresc. </div>
<div style="text-align: justify;">
e un pic nepotrivit, pentru ca in padure e apa. animalele nu ies sa bea. oamenii cand intra se grabesc sa intre. asa ca ramane de multe ori neatinsa. </div>
<div style="text-align: justify;">
ma urc pe marginea ei inante sa intru in padure. nu mi-e sete, dar ma uit in oglinda apei. mi-a spus cineva ca daca ma uit in apa neinceputa am sa-mi vad destinul. nu prea am curaj, dar curiozitatea e mare. asa ca arunc intai o pietricica si apoi ma aplec sa privesc. pietricica sparge fața apei in cercuri marunte care sparg apoi fața mea reflectată. privesc multumita cioburile, apoi linistirea apei, revenirea feței mele. inseamnă că am să îmbătrânesc, am să apuc să-mi văd chipul spart de riduri iar apoi am să reîntineresc și să-mi văd din nou chipul proaspăt. e bine și zâmbesc tinerei / bătrânei din spatele meu care de fiecare dată încearcă să mă arunce în fântână, apoi se răzgândește și aleargă spre pădure.</div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-786467974618717523.post-80039397047205477022019-12-11T22:43:00.000+02:002019-12-11T22:43:58.187+02:00draga mea fetita<div style="text-align: justify;">
nu stiu cati ani ai, cred ca ii ai pe toti dar eu raman de fiecare data surprinsa.</div>
<div style="text-align: justify;">
nu ma potrivesc cu tine, am de fiecare data alta varsta. uneori te privesc neputincioasa, alteori ma las inundata de toata puterea furiei si disperarii.</div>
<div style="text-align: justify;">
as vrea pentru tine, as vrea pentru mine, tresar si imi vine sa sar foarte sus si foarte departe.</div>
<div style="text-align: justify;">
ah, poate ca de data asta nu, si stau in fata valului, constienta ca nu voi invata niciodata sa inot.</div>
<div style="text-align: justify;">
mltumesc pentru toate darurile tale, chiar daca unele ma dau de toti peretii. nu e tarziu inca, niciodata nu e prea tarziu... toate prietenele tale, reale si false, toti prietenii si toti iubitii, tradarile, dulciurile si temele, dorinta de a merge intr-o tabara si de a trai acolo pe taramul de departe de casa povestile trecerii de la copilarie la adolescenta.</div>
<div style="text-align: justify;">
ma prefac ca nu e important momentul ala in care alergi spre mine si te izbesti de mine cu putere, stiind ca te tin in brate si glumesc, ba da, e al naibii de important. te primesc toata, scoate-ma din mine si lasa-ma sa ma tin in brate cum te tin pe tine. in cele din urma am sa ma vad, am sa pot sa ma privesc. nu ma lasa, invata-ma sa cer, invata-ma sa pamant.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
ajnaninahttp://www.blogger.com/profile/06242243954878984641noreply@blogger.com0