duminică, 26 septembrie 2021

Clopote

Mă legăn printre ceilalți, prinsă de vocea ta.

Sunetele mă fac suplă, mă strecor printre ei fără să îi ating.

Nu-ți ascult cuvintele, nu-mi plac.

Dar vocea, ah, vocea, mă face să-mi infășor toate gândurile, răsucindu-le în jurul ei. 

Și da, mi-ar plăcea să-mi spui asta, și asta, și asta... și probabil că n-aș asculta nici cuvintele astea, 

Pentru că vocea ta m-ar duce mai departe, mai adânc 

Printre litere, printre sunete guturale de dinainte de limbaj,

Printre globule, dendrite și hormoni, 

Printre strămoși, destine și blesteme,

Până la rădăcină, până la sămânță, până la întârziata înflorire. 

Niciun comentariu: