pentru că e nevoie întotdeauna de un sfârșit...
-
Palatul cu toți mărăcinii lui din jurul gardurilor începea să se trezească.
N-are importanță de unde începea, dacă trezirea respecta ordinea inversă a
ador...
sâmbătă, 11 septembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
ce trist este!
sa te tii de promisiune, draga mea!
pare trist, nu e neaparat trist...
sunt plecari si reveniri dese si repetate, suficient cat sa aiba incredere...
(nu e al meu, mi-ar fi placut)
adica si cu celalalt obraz:)
Petra, pentru raspunsul asta meriti cate un pup pe fiecare obraz...
de la mine, ca de la el, daca scoate limba, nu scapi doar cu cate unul...
multumesc. Ce am inteles eu referitor la lumea (familia)in care traim ; buna sau rea, trista sau vesela, greu ,usor ...prin orice fel de incercare trecem ,intamplare,sa fim buni sa ne pastram aceasta credinta "sa fim buni" aceasta ne poate arata cat am crescut:) si cat mai avem
Am dat mâna cu acest prieten. Ochii lui spun multe despre plecarea asta.
Ştie vă revenirea va fi o mare bucurie.
Pupici geaninoşi peste normă!
Geanina,
prietenul te saluta, labutele lui neastamparate sunt vesnic in cautare de maini umane pe care sa le atinga.
... ca sa nu mai zic de limba lui :)
imi pare rau ca nu am si poze cu el (nu e al meu) cu bucuriile cu care intampina sosirea prietenilor (asa-zisii stapani :)))
cu drag, un weekend minunat!
Trimiteți un comentariu