stii cum e cand citesti o carte buna si esti intrerupt? si dupa aceea abia astepti sa o reiei si sa te scufunzi fericit in ea pentru ca povestea e mult mai interesanta decat tot ceea ce se petrece acum in jurul tau?
asa e acum, cu diferenta ca nu gasesc cartea. e ca si cum as fi lasat-o din mana de curand, doar ca nu-mi amintesc unde am pus-o, cum se numea si despre ce era. cu atat mai mult sa-mi dau seama unde am ramas.
mai citesc cate unele cu povesti si peisaje tangente, fara prea mare succes. vreau inapoi, in cartea mea.
9 comentarii:
scrie-o Ajnanina!
Cred ca asta e un semn de urmat!
Scrie o carte frumoasa... pe care sa nu o lasam din mana!
aia pe care as scrie-o eu e ok.
aia care ma scrie ea pe mine, aia e...
eu mi-am zarit cartea pret de-o clipa si am simtit ca e a mea .Nu mai spun nimc ,am sa fiu atenta ce vorbesc...citesc in ea . :) si altii:)
Petra,
faza cea mai dura e ca se rescrie chiar pe masura ce citesti sau recitesti :)
ajnanina, timpul le asaza pe toate si cartea te va gasi ea pe tine.
Simona,
mi-o imaginez cum umbla cu copertile falfaind si cautandu-ma:)
Da, ştiu cum este să fii întrerupt atunci când lecturezi o carte deosebită. Şi mă enervează la culme acele momente. Într-adevăr, revenirea la lectură este de foarte multe ori o plăcere nebună. Gânduri bune, Ajnanina!
CARTEA... o scrii tu draga mea, si-mi place desi o rescrii în fiecare zi.
si voi sunteti cu mine in carte...
fiecare, personaj principal in cartea lui, cautandu-ne in scris, foindu-ne si rasfoindu-ne unii pe altii :)
Trimiteți un comentariu