intai dans si atingere tandra, apoi inlantuire sufocanta... chiar si dupa moarte.
Apă
-
- Cum să plecăm? De ce?
- Au bătut tobele toată noaptea, focul se întinde din ce în ce mai mult.
Trebuie să plecăm.
- Unde?
- Unde vedem cu ochii. Tu mai...
4 comentarii:
Dependența este cea care ne sufocă în anumite momente.
Zile pline de frumos!
Geanina, asa e!
n-as vrea sa fiu in locul gardului :)))
zile frumoase si tie, cu dragoste si libertate!
... sprijin, mai putin, reintoarcere da...
Interesanta soarta gardului, purtator al unor noi rmuri in fiece an, desi radacina e aceeasi.
Oare gardul o fi avand vreodata nevoie de sprijin?
Si oare face miscare ca sa nu rugineasca? Ori se hraneste din verdele mugurilor, sa fie mereu in putere?
Mikka,
in mod ciudat, m-a impresionat aici imaginea gardului desi mai convingatoare mi se par situatiile cand se urca pe un alt arbore, pe o alta fiinta vie.
pentru ca aici chiar am vazut cum apare...
gardul, nu stiu daca are nevoie de sprijin, am vazut unele daramate dupa furtuna de saptamana trecuta...
pe asta l-as fi sprijinit eu o vreme asteptand 601, dar am preferat sa merg pe jos o statie pana la alte mijloace de transport mai previzibile... :)
azi ma duc sa vad progresele atasamentului :)
Trimiteți un comentariu