marti oamenii sunt sparti, miercuri, oamenii sunt cercuri... iti amintesti povestea? de data asta nu va fi chiar intre marti si miercuri, poate sa fie doar miercuri la o ora distanta, cat sa avem timp sa mutam spatiile pentru ca cei de dinainte si cei de dupa sa nu-si vada urmele.
poate ca eu am sa intru si am sa inspir profund, gustand o molecula doua-ramase, apoi am sa deschid larg geamurile si am sa expir, pentru ca trebuie sa intru in noua ora, in noua era fara amintiri, fara sentimente si fara resentimente - in bulele spatio-temporale fragile, ca niste baloane de sapun ale celor ce-si vor trage scaunele mai aproape sau mai departe de mine.
sau poate ca tu ai sa vii dupa mine, iar eu voi avea grija ca umbra niciunui cal verde care a alergat pe toti peretii sa nu umbreasca vorbele de dupa, ingreunand pronuntia.
si e atata alb, ca nu se poate altfel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu