marți, 29 martie 2011

in ochiul tau, ma vad pe mine

sursa imagine
a devenit un gest atat de rar privitul in ochii celuilalt, atat de incarcat de teribile semnificatii ale vietii si mortii, fortei si vulnerabilitatii, dragostei si violentei, incat ne ferim.

ne ferim sa cautam privirea celuilalt, sa ne lasam prinsi de ea.

e visul si spaima patrunderii in intimitate, e oroarea de a nu fi prins cu sufletul in pielea goala.

astfel incat, cand doua fiinte constiente se privesc ochi in ochi, niciuna nu are de fapt acces la cealalta. ci fiecare priveste, ca intr-o oglinda, propria imagine. si se bucura sau se sperie de asemanarea intrezarita.

caci ne multumim sa ne credem asemanatori, si nu indraznim sa ne (re)gasim identitatea. propria identitate, nu prin proiectie, ci prin (re)cunoastere. si recunostinta.

7 comentarii:

ajnanina spunea...

Bianca, multumesc pentru exemplificarea perfecta a celor spuse de mine mai sus :))))

Mikka spunea...

... si totusi gazduirea acolo, in ochiul tau, a privirii celuilalt, face sa fii mai deschis ca de obicei. Tremuratul clipirii face sa te uiti, sa te uiti pe tine si sa te scufunzi in vedere. Uneori, intr-o clipire, iti vezi chipul oglindit si te recunosti. Si pe cand se abureste imaginea, se desface in aur, iti dai seama ca recunosti Fiinta, in doua chipuri... tot Una.

PS Mi-a placut la nebunie imaginea sufletului prins in pielea goala... :))))

ajnanina spunea...

Mikka, da, bietul suflet, nu ca ar fi prea pudic, da lui tot ii e frig :)))

si da, imi doresc sa fiu o gazda buna pentru privirea celuilalt, ea sa se odihneasca linistita in ochiul meu... si da, imi doresc sa imi pot odihni si eu privirea... asa, intr-un uita-ma, uite-ma, uita-te :) sa ne uitam si sa ne amintim...
indiferent ce va fi de vazut...

calator spunea...

cand si pielea e mai grea, ochiul se clatina asa incat sa creeze pliuri pe care uneori se naste muzica, a ta, a altuia....

mereu mister si apa tulbure alt iris ametit de mers. apa uneori se gaseste de vanzare..

ajnanina spunea...

calatoare draga, minunat muzica...

parsivi vanzatorii de apa... au pravaliile langa ale vanzatorilor de sare...

April spunea...

Poate ca ne temem de ce am putea vedea, uneori constient ne facem ca ploua, poate se schimba ceva...poate, dar nu e deloc asa.

ajnanina spunea...

April, asa e...
cata vreme nu vedem clar, nimic nu se schimba dupa cum dorim...