pentru că e nevoie întotdeauna de un sfârșit...
-
Palatul cu toți mărăcinii lui din jurul gardurilor începea să se trezească.
N-are importanță de unde începea, dacă trezirea respecta ordinea inversă a
ador...
miercuri, 26 ianuarie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
o, doamne, ce minune! cum i-o fi lui pe gerul asta?!
cine stie? e plin si de flori si de zapada...
asa a fost de cand il stiu, curajos...
stie el cum ca florile lui se oglindesc perfect in albul zapezii, poate de aceea se grabeste sa prinda zapada, mai stii ...
poate... si o astepta, ca inflorise inainte...
si tinea secret :)
spinii cei mai spini dor in carne vie si nu pot decat sa astepte sa se mai duca un pic gerul, uneori :)
de aceea si locurile intepate infloresc rosu in ger :)
gerul are efect anestezic, iar zapada scoate la iveala frumusetea dine ele...
E darnic cu noi chiar daca asta inseamna sacrificiu suprem pentru el....si asta doar pentru ca ochii nostri sa fie mangaiati.
April
PS. si mie mi-a fost dor de tine. Te imbratisez. Pupicei!
Apriiiiiil!
bine ai revenit, ma bucur tare-tare sa te vad!
imbratisari primavaratice tare, tare de tot!
Trimiteți un comentariu