Caut cu palmele în jurul meu, descriind cercuri mărunte. Am răsturnat cutia cu mărgele, dar mi-e lene să mă ridic să aprind lumina. Mai am nevoie doar de câteva care se vor potrivi foarte bine. Le găsesc și le presez foarte bine cu vârfurile degetelor, aducându-le către vârful de ac. Mărgelele sunt mărunte, și în lumina slabă a serii nu se mai vede golul din centrul lor. Dar degetele mele le știu bine forma și după câteva răsuciri le aduc în poziția potrivită.
Niciodată nu am făcut gestul acesta în mod conștient așa că nu știu dacă introduc acul prin găurile mărgelelor sau înșir mărgelele pe ac. La un moment dat am să încerc să fac asta în mod conștient, dar nu acum. Acum e mai important să reintru în transa gesturilor mărunte, transă în care toate lucrurile mărunte se potrivesc între ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu