joi, 17 ianuarie 2013

senzatii noi

mda, citisem despre efectele cristalelor si pietrelor, despre cat sunt ele de vii. nu le-am dat mare importanta pana acum.
sigur, mai sunt celelalte pietre, in care mi-am suflat dorurile si ofurile, dar ele sunt vii pentru ca au aparut in viata mea in conditii speciale si au o misiune speciala.
si mai sunt unele care au ancorate cate o emotie-doua, amintirea unui loc, a unui moment anume in care viata face cate un nod sa tina mai bine niste clipe pe loc.

cu o saptamana in urma, o colega ma roaga sa-i repar un colier din granate. ok, le desir si incep sa le insir la loc cu placere. granatele imi sunt dragi pentru ca visiniul e culoarea mea preferata iar la asta se adauga  si motivele de mai sus. clipe innodate de vreme frumoasa si pietre suflate cu tot sufletul.

doar ca de data asta senzatiile pe care le traiesc cu granatele in mana depasesc simpla placere. pe masura ce la pipai cu varfurile degetelor, culegandu-le bob cu bob sa le insir pe ata, mi se inmoaie inima si mi se umple de tandrete. si o caldura car nu e fizica, pentru ca piatra e piatra, rece.
stau si ma minunez...

peste inca o zi-doua, ma gandesc sa fac niste cercei cu diverse pietre semipretioase. cercelusi simpli, cu un bob-doua, mici si colorati, pentru impartit ca daruri-ofranda in jurul unui foc. am folosit diverse pietre, margele de sticla, sarma. la contactul cu granatele, tandretea reapare. discreta, timida, clara. nici o alta piatra nu are acest efect. 

si peste inca o zi-doua imi cumpar si eu un sir de granate ca cele din poza. si da, e la fel. nu am lucrat deocamdata nimc din ele, nici nu simt nevoia. stau cu ele in mana, le ating usor si simt gust de dulceata de visine, memorii razlete de sange inchegat, straluciri de soare rosu fosilizat si multa, multa tandrete.
nu mai caut nici un fel de explicatii, doar ma bucur. 




5 comentarii:

Amelia & Mihai-Stefan CHIRCA spunea...

Tandretea pietrelor si a cuvintelor...
Pietrele în care ti-ai suflat dorurile si ofurile...
Senzatii vechi...
Citim, rastalmacim...
Ne place!

ajnanina spunea...

multumesc de vizita, oameni buni si dragi :)

Cristina C spunea...

Salut!
Ai un blog interesant. Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/.
Un an nou fericit iti doresc!

Mikka spunea...

... ce minune, bucuria asta vie, cand atingi si te atinge dulceata asta (de visine)...
Ma bucur de bobabele rosii de la tine, sunt dulci si bune si... stii ce? chiar astea nu se "consuma" niciodata, raman acolo, insirate, purtate mult si bine si frumos.

Si in felul asta dai mai departe tandretea, inmultita, imbogatita...

Mai scoate frumuseti, mai joaca-te, mai bucura-te, mai bucura-ne...

ajnanina spunea...

multumesc, dragoste...
tu mi-ai dat primul bob de sange de dragosn cristalizat... ajuns acum piatra de Est :)

cu drag si bucurie duc traditia dragonului mai departe :)

asa ca asteapta-te sa mai testezi produse :)