mi-am petrecut o buna parte din weekend pe podul raului care curge spre Nord, dinspre viitor spre trecut, aducandu-mi amintiri din viitor si trimitand trecutul la locul lui, in trecut. si s-a dus vesel si cantand, si viitorul l-a urmat.si am ramas doar eu pe pod, si cateva pietre. fara timp. si apoi am strans pietrele si am plecat si eu.
raul curge in continuare, iar podul a ramas la locul lui, intre trecut si viitor, marcand momentul prezent.
15 comentarii:
Şi totuşi cândva… unora li se va da o piatră albă .
Cu un nume pe ea .
Ai văzut o asemenea piatră ?
N
da, am cateva...
pe unele scria dinainte numele.
de acelea nu mai stiu nimic...
pe altele l-am scris eu.
pe acelea le pastrez pana cand se sterge numele de pe ele...
Lângă astfel de pietre sunt şi oameni minunaţi .
Eu nici măcar nu am atins aici astfel de oameni .
Aici unde păşesc şi respir cotidianul meu .
unele pietre trebuie curatate pentru a vedea minunile scrise pe ele.
arheologii au unelte speciale - dar pot fi improvizate: important e sa fie fine si sa nu raneasca pietrele :)
poate ca daca in jur nu vezi ceea ce doresti, merita o calatorie...
A fost un interval de timp când aş fi făcut această călătorie .
Dar acum a sosit un ceva în preajma mea .Şi aştept continuarea .
Unele pietre vin şi pleacă dar de data aceasta e.... aşteptare .
Îndepărtarea e studiată se pare mai puternic decât apropierea .
Ştim cu mult mai bine a ne îndepărta decât a ne încrede în cunoaştere şi a ne lăsa cunoscuţi .
Rămân la semn de linişte .
indepartandu-ne, gasim linistea.
si pierdem tot restul.
apropindu-ne, oare ce...
... si a mai ramas ceva, in pietrele luate cu tine. Alea care tin invizibilitatea, maiestria timpului si secretul...
Oah! Doar cat le spun si ma infior... Pietrele tale au si cer si pamant si apa... si focul acela ce a ars firele vietilor trecute si viitoare, pentru a pasi liber, oricand si oriunde.
Poarta-ti magia cu bucurie, oriunde-ai umbla!
Cine poate învăţa apropierea ?
Părerea mea ar spune că doar prin moarte spirituală adevărată se deschide Calea Adevărată . În rest… murim de multe ori… prin îndepărtare .
Şi murim pierzând… necâştigând curgerea în Curgerea Veşniciei . Şi aceasta prin apropiere . Singura care apropie este Dragostea (eu zic dragoste neprefăcută --- dar Dragoste înseamnă mult mai mult--- chiar şi o Persoană Extraordinară ---chiar elementul special ca intensitate şi trăire între o femeie şi un bărbat… chiar adevărul unei prietenii adevărat construită )
Sunt totuşi un el ce discută cu o ea .
Aceasta implică atenţie şi tendinţă spre adevăr şi Adevăr .(poate mai multă decât între el şi el sau ea şi ea ). Poate pe uni îi încântă că au reuşit un ceva care ascunde o răutate (şi în rău un câştig ) . Dacă există Dumnezeu (spun dacă pentru că acord dreptul de a nu crede… şi deci nu e o impunere ) această răutate ascunsă se va întoarce la mine şi o voi “gusta “ chiar eu .
Şi totuşi… de ce am fost şi aici… cu loc de magie şi multe preocupări… cu loc de popas şi multă cafea ?
E totuşi doar o simplă întrebare vor spune unii .
Şi totuşi va rămâne şi acest de ce .
Îţi mulţumesc că m-ai văzut încă de la început !!!
Mikka, da, magia e cu noi inca de la primul pas al Nebunului...
de la prima lui dorinta de zbor... dincolo de pod...
si inca de mult timp inainte, din momentul in care primul Magician a muscat din primul mar...
Anonim...
esti un El, nu un el...
ma bucur ca te simti vazut...
chiar daca eu doar imi imaginez...
Treceam şi eu pe aici căci trecutul a fost mâine, când azi devine ieri.
prima fraza - putin incoerenta .
bineinteles!
coerenta ar fi fost daca priveam din celalat capat al podului :)) ma rog, nu garantez :))
Trimiteți un comentariu