la multi ani, Mama, si suporta-ne inca...
te-ai impodobit cu toate florile si le ridici pana aici, in dreptul ochilor nostri... noi le privim, le admiram si ne gandim la ale noastre, uitand ca-s trup din trupul Tau...
cum te-as putea sarbatori, ce dar ti-as putea aduce cand eu produc doar gunoi?
si ca la final iti voi lasa doar corpul meu cand va ajunge de nefolosit... dar la care inca tin, si n-as vrea sa-l las curand?
4 comentarii:
De ziua ta suferi, copii te-au cam uitat,isi vad de ale lor uitand cine i-a tinut la piept...dar poate ca inca nu e prea tarziu...poate mai e o speranta ca cei ramasi sa spele pacatele inaintasilor.
Sa ne traiesti, Mama!
Mmmm... bum-bum! Bum-bum! Inima... Faina poza, zice bine despre inima Mamei.
Nu produci doar gunoi. Orice gand, orice simtire, orice pas, toate fac valuri care bat catre inima Mamei. Poti pasi cu iubire, cantandu-i, oricand, in orice zi(toate sunt zillele ei si ale noastre)si spunandu-i cu drag: Mama... Mama... Mama...
Cand o asculti o auzi cum iti raspunde intotdeauna la fel: "Te iubesc".
April,
cred ca Mamei ii e bine... multa
lume si-a adus azi aminte de ziua ei...
noroc si cu Google :)
si tare ii plac si florile tale :)
Mikka,
abia astept sa o iau in brate mai cu foc :))
pana una-alta ii imbratisez pomii si ii pup florile :)
Trimiteți un comentariu