duminică, 1 decembrie 2019

ochiul soarelul vede tot

Ruby se furisa pe langa ziduri si de strecura in interior prin iesirea de siguranta. desigur, ar fi putut intra pe intrarea principala, si-ar fi putut lua bilet, dar asta ar fi insemnat ca e la fel cu toate celelalte, care privesc soarele cu ochii inchisi, pentru ca nu i-ar putea suporta stralucirea. ea putea, tocmai pentru ca petrecuse mult timp in intuneric, si in ochii ei exista un spatiu mai vast.
se apropia ora, si sta ca le va gasi in jurul statuii pe celelalte femei pe care incepuse sa le recunoasca. Amber si Myrthle ajunsesera deja, si se tineau la distanta. le saluta cu o miscare usoara a capului si primi raspunsul lor cu o miscare a pleoapelor. nu vorbeau, se temeau ca orice cuvant le-ar putea scadea concentrarea si ar sterge efortul pe care il facusera pe drumul spre templu: meditatie in miscare, mintea prinsa doar in cantecele inchinate zeului. probabil ca Amber ajunsese prima pentru ca statea chiar in fata statuii, privind in sus... si probabil ca ochii o dureau deja. Ruby se ruga ca zeul sa deschida repede ochii de data asta.
fosnete si parfumuri, celelalte se apropiau si ele, cautand locul cel mai potrivit unde sa se aseze. 
in anii de cand venea la sarbatoarea deschiderii ochilor, statuse pe rand, pe toate locurile. uneori primise direct in fata privirea aurie si fierbinte, pe care femeile o inchideau in ochii lor si o conduceau apoi cu ajutorul cantecului in jos, spre inima si spre pantec. alteori, din locul in care era, vazuse doar lumina reflectata pe fetele celorlalte si le admirase transfigurarea. nu era atat de important sa primeasca direct privirea, voia sa inteleaga.
de data asta se aseza in spatele zeului, ignorand privirile celorlalte - unele nedumerite, altele dispretuitoare. il privea pe Apollo din spate si nu se gandea la nimic. se simtea bine. era cald si placut, peretii muzeului aratau acum la fel ca peretii pesterii unde il intalnise pentru prima data. simti vibratia usoara care incepea in interior si inchise ochii. 
prin pleoapele inchise, marele val auriu si fierbinte se simtea imblanzit. le deschise usor, stia ca si pleaopele lui se deschideau acum, hai, inca in pic...
celelalte femei frematau, sopteau, gemeau, sorbind lumina. erau si ele acum aurii, fierbinti, frumoase... se gandi usor amuzata la barbatii care dormeau nestiind nimic, nebanuind...
incet, incet, zeul inchise pleoapele la loc. femeile ieseau, fericite, indreptandu-se spre poarta dincolo de care lumea se pregatea de petrecere, strangand lemne pentru foc.
dupa ce toate iesira, Ruby se ridica, si din ofrandele puse in fata zeului, lua o cupa cu ulei, isi inmuie mainile si incepu sa-l unga peste tot. la inceput se incalzi ea, apoi si el. bratele de aur se dezmortira treptat si incepura sa se intinda, apoi mirate, stransera trupul pe care il gasira alaturi. afara izbucnira in acelasi clipa focul si strigatele vesele ale multimii si vinul incepu sa curga in valuri.
inauntru, doar cateva picaturi rosii si o cupa rasturnata pe podea.

Niciun comentariu: